Deși spun, oficial, că nu intenționează să desființeze prea curând cota unică de impozitare, social-democrații au măsurat opinia populației cu privire la un astfel de demers. Totodată, au testat reacția oamenilor dacă plafonul maxim de impozitare ar crește de la 16% la 18%.
Într-un sondaj realizat de CURS la comanda Fundației România Noastră, înființată de senatorul PSD Mircea Geoană, printre întrebările privind intențiile de vot în alegerile prezidențiale s-au „strecurat“ și altele, aparent fără legătură cu scrutinul din toamnă.
Una dintre ele se referă la cota de impozitare, dacă să fie în continuare unică sau nu. Rezultatul: 79% din intervievați au răspuns că aceia „care câștigă mai mult să plătească un impozit mai mare“. Doar 19% din cei chestionați au declarat că susțin menținerea cotei unice.
Grile de venit și plafonul maxim
În chestionarul prezentat oamenilorau fost introduse concret, la solicitarea beneficiarului, atât cotele de impozitare, cât și grilele de venit: 8% pentru veniturile lunare sub 2.000 de lei, 12% pentru veniturile lunare între 2.000 și 8.000 de lei și 18% pentru veniturile lunare de peste 8.000 de lei.
De remarcat, pe de o parte, că este pentru prima dată când se vehiculează concret grile de venit, iar pe de altă parte s-a testat și o majorare a plafonului maxim de la 16% la 18%.
Atât în declarațiile făcute până acum, cât și în programul de guvernare nu s-a vorbit decât de cote, iar cifrele avansate au fost 8%, 12% și 16%. De pildă, în Programul de guvernare 2013-2016, în baza căruia au fost învestite guvernele Ponta, apare astfel: „Păstrăm plafonul de 16% și introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit“. Aceeași formulare poate fi găsită și în Strategia fiscal-bugetară 2014-2016, postată pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Oficial, nu se discută nimic
În ciuda elementelor concrete introduse în chestionar, social-democrații susțin că nu iau în calcul renunțarea la cota unică de impozitare. „Nu am plănuit niciodată și nici nu plănuim”, a fost răspunsul sec al purtătorului de cuvânt al PSD, ex-ministrul Dan Șova, chestionat cu privire la intențiile partidului său de a renunța la cota unică. Întrebat de ce, atunci, colegii săi au dorit să introducă în formular întrebări legate de cota unică și desființarea acesteia, Șova ne-a spus, iritat, că are alte treburi și să-l sunăm „după aceea“.
Negație pe toată linia am primit și de la deputatul PSD Iulian Claudiu Manda, vicelider al social-democraților din Cameră și vicepreședinte al Comisiei de buget-finanțe. „Nu există nici la comisie, nici la partid vreun plan de desființare a cotei unice. Dacă ar fi fost, aș fi știut“, a precizat Manda, pentru România liberă. Nici acesta nu a putut, însă, explica de ce s-a testat reacția românilor la scenariul introducerii cotei progresive dacă, într-adevăr, nu se plănuiește acest lucru.
La sfârșitul lunii mai, ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, arăta că sunt șanse reduse să se renunțe, în 2015, la cota unică de impozitare. „Sigur menţinem cota unică pentru companii. În programul de guvernare există această dorinţă de a se trece la cote progresive (pentru persoanele fizice – n.r.), dar nu cred că se poate realiza din 2015. Există mai multe aspecte tehnice care nu se pot face în mai puţin de un an“, explica Petrescu.
Candidaturi cu „echipă lărgită“
Un alt aspect interesant pentru care social-democrații au vrut să vadă reacția populației se referă la modul în care să fie lansate candidaturile la președinție. Mai precis, s-a testat dacă este suficient un tandem președinte (candidat) – premier (propunere) sau s-ar putea merge și mai departe, astfel încât candidații la președinție „să prezinte în campanie atât o propunere pentru viitorul prim-ministru, cât și propuneri pentru o echipă lărgită“. Prima variantă a fost îmbrățișată de 43% din respondenți, a doua, de 41%.
La cine s-au gândit social-democrații să intre în „echipa lărgită“? Șefii de la Externe, Finanțe, Apărare și, surpriză, Parchetul General. Pentru ca o astfel de formulă să devină posibilă, ori social-democrații se gândesc să schimbe legea, ori sunt siguri că cel care va fi ministru de Justiție va respecta cu sfințenie angajamentele candidatului la președinție. Nu de alta, dar legislația în vigoare prevede că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este numit de președinte, dar la propunerea ministrului Justiției și cu avizul CSM.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 27 iunie – 4 iulie, pe un eșantion de 1.066 de persoane, iar marja de eroare este de 3%.