Liberalii au negociat o fuziune cu UNPR, iar social-democrații vin cu o contraofertă: discuții individuale cu parlamentarii formațiunii. Cele două partide oferă locuri în viitorul Parlament, pentru a obține puterea în consiliile județene și pentru a avea majoritatea în sesiunea de toamnă a Legislativului.
Negocierile care se poartă în aceste zile pot influența harta puterii din România. Uniunea pentru Progresul României (UNPR) poate schimba majoritatea în câteva consilii județene, subiect care se tranșează în aceste zile. Mai mult, formațiunea condusă în prezent de Valeriu Steriu are 43 de parlamentari, care pot înclina balanța în Legislativ în sesiunea din toamnă.
Aflați încă oficial alături de PSD, cu care au un protocol de colaborare, liderii UNPR negociază cu PNL. În cursul discuțiilor, liberalii au propus fuziunea prin absorbție, în timp liderii UNPR ar fi, mai degrabă, înclinați către o alianță. Totuși, surse din PNL au declarat, ieri, pentru „România liberă” că varianta fuziunii ar fi „aproape sigură”, pentru că UNPR nu are de ales și va trebui să accepte condițiile PNL. În primul rând, liberalii vor ca UNPR să își asume criteriile de integritate ale PNL, ceea ce ar însemna tragerea pe linie moartă a lui Gabriel Oprea, în prezent președinte fondator al UNPR. Condiția ar fi greu de acceptat pentru Valeriu Steriu, care a primit funcția de lider UNPR la propunerea lui Oprea, care a făcut, de fațadă, un pas înapoi după ce a fost acuzat în două dosare penale.
Al doilea subiect aflat în dispută este numărul de locuri pentru parlamentarii proveniți din fostul UNPR. Steriu le-a cerut liberalilor 18 locuri eligibile, iar pretenția a provocat iritare în rândul parlamentarilor PNL, care își văd pozițiile amenințate, mai ales că prin legea electorală numărul de parlamentari se va reduce la 467, față de 588 aleși în 2012.
Cu unele subiecte aflate în discuție, liderii celor două formațiuni au făcut declarații aparent contradictorii. „Au fost diferite tipuri de variante discutate cu PNL vizavi de o alianță, o fuziune. Toate au fost analizate”, a explicat Valeriu Steriu, liderul UNPR. Pe de altă parte, copreședintele PNL, Alina Gorghiu, a ţinut să clarifice că termenul de „fuziune” este folosit în mod eronat şi că nu oferă nimeni UNPR nici o contopire prin absorbţie, pentru că posibilitatea acestei decizii nu există în prezent. Precizarea Alinei Gorghiu este relevantă, prin excluderea doar a fuziunii prin absorbție. Fără a intra în detalii tehnice, precizăm că legea partidelor parlamentare permite două tipuri de fuziune – prin absorbție și prin comasare. Perspectiva fuziunii cu UNPR agită apele în interiorul PNL. „Cred că e o glumă proastă. Mi se pare o idee mai mult decât proastă. Nu avem nimic în comun. UNPR a fost paiul de care s-a agățat Ponta”, a comentat deputatul PNL Ludovic Orban.
Dragnea iese la racolat
De fapt, surse din UNPR afirmau că partidul lui Valeriu Steriu așteaptă o contraofertă din partea PSD, pentru a lua o decizie. Ieri, însă, liderul PSD, Liviu Dragnea a venit cu o ofertă pe care nu a adresat-o însă conducerii partidului ci parlamentarilor formațiunii, care sunt, de fapt, marea miză a eventualei colaborări dintre UNPR și PNL, pentru că ar permite liberalilor formarea unei majorități în Parlament. Dragnea a anunțat că vrea să poarte discuții individuale cu parlamentarii UNPR, pentru a le găsi locuri eligibile în viitorul Legislativ. ”Noi avem o relație foarte bună cu parlamentarii UNPR, foarte bună. Am avut o susținere guvernamentală împreună și, după ce a picat guvernul nostru, în Parlament am avut o majoritate care a funcționat foarte bine. Nu suntem genul de partid care să ne folosim de niște parteneri și apoi să-i aruncăm. Noi am fost dispuși, suntem dispuși să discutăm cu fiecare parlamentar UNPR pentru a vedea în ce măsură fiecare dintre ei își pot continua mandatul după alegerile parlamentare”, a declarat Liviu Dragnea, într-un interviu pentru DC News.
Pentru a fi mai convigător, Dragnea le-a mai transmis uneperiștilor din Parlament că PNL vrea să îi tragă pe sfoară și că ”unul sau doi din conducerea UNPR” negociază de fapt cu liberalii în interes personal, nu de partid. ”Planul este așa: să-i păcălească cu fuziunea, nu-mi dau seama exact care-i interesul lor acum, poate Bucureștiul sau altceva, și după fuziune – să zicem că se realizează fuziunea, ei nerealizând încă nici fuziunea PNL – PDL -, să le spună că nu le mai pot da 18 mandate, nici măcar 10 și, eventual, dacă se dă un mandat sau două pentru cineva din conducerea UNPR, restul să nu-i intereseze pentru că este stilul cunoscut ”, a mai adăugat liderul PSD.
La nivel neoficial, liderii PSD se arată convinși că vor avea succes. „UNPR are 43 de parlamentari iar noi ne propunem să racolăm minumum 25. Să zicem că restul de 18 se vor duce alături de PNL, într-o alianță sau fuziune. Noi vom păstra majoritatea parlamentară iar liberalii se vor alege cu sigla UNPR, care nu le va folosi la nimic”, au comentat surse din PSD.
TIMIȘ: Primul boicot la comun
Efectul negocierilor PNL-UNPR se resimte deja în teritoriu. Consiliul Judeţean Timiş nu a putut, joi, ţine prima şedinţă de plen de după alegerile locale din 5 iunie din lipsă de cvorum. Cei 14 consilieri PNL, precum și doi din cei trei consilieri UNPR au decis să absenteze de la întâlnirea în care ar fi trebuit să fie constituit noul consiliu și ales noul președinte al CJ Timiș. Astfel, din totalul de 37 de consilieri județeni, au fost prezenți la ședință 21 de consilieri județeni. Din partea UNPR a participat doar Titu Bojin, fostul președinte al CJ Timiș și fost președinte al PSD Timiș. Conform unui acord stabilit miercuri, PSD a renunțat la colaborarea cu UNPR pentru stabilirea unei majorități în CJ Timiș și a decis să se alieze cu PMP și ALDE. Potrivit acestui acord, PSD va da președintele CJ Timiș, pe liderul filialei județene de partid, Sorin Grindeanu, iar ALDE și PMP vor primi câte un post de vicepreședinte.
