Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mizele fuziunii PMP-UNPR: Ce urmărește Traian Băsescu

Fuziunea PMP-UNPR a fost validată, ieri, în cadrul unui congres extraordinar, dând naştere unui partid care este al treilea ca număr de parlamentari și are un număr considerabil de aleși locali. Formațiunea va păstra numele de PMP și își propune să intre în viitorul Parlament și să influențeze negocierile pentru viitorul guvern. Analiștii politici consideră planul drept realist.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 21.07.2016 - 08:53

Fuziunea PMP-UNPR a fost validată, miercuri, în cadrul unui congres extraordinar, dând naştere unui partid care este al treilea ca număr de parlamentari și are un număr considerabil de aleși locali. Formațiunea va păstra numele de PMP și își propune să intre în viitorul Parlament și să influențeze negocierile pentru viitorul guvern. Analiștii politici consideră planul drept realist. 

PMP şi UNPR au votat, în unanimitate, fuziunea prin absorbție în congrese reunite ale celor două formațiuni. Prind decizia de miercuri, UNPR dispare, viitorul partid urmând să se numească în continuare PMP. Noul PMP îl va avea ca președinte pe Traian Băsescu, lui Eugen Tomac și Valeriu Steriu (liderul fostului UNPR) revenindu-le funcțiile de președinti executivi. Anterior, fuziunea a fost ratificată de congresele separate ale celor două partide. Gabriel Oprea, fondatorul UNPR, nu a participat la eveniment. 

Fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PMP a provocat apariția unui partid care este a treia forță ca număr de parlamentari, având 44 de parlamentari (36 de deputați și opt senatori). Majoritatea dintre aceștia – 34 – provin din fostul UNPR, desființat practic, prin fuziunea de ieri. „Suntem un partid important în acest moment. Vom avea un grup parlamentar care ne va garanta prezenţa în toate secţiile de votare, lucru pentru care am suferit şi noi şi UNPR la alegerile trecute. Vom avea un cuvânt în Parlament încă de la începutul sesiunii parlamentare”, a declarat Traian Băsescu, după validarea fuziunii PMP-UNPR. 

De asemenea, PMP se întârește în ceea ce privește numărul de aleși locali și forța structurilor din teritoriu. Astfel, la locale, partidul condus de Traian Băsescu (PMP) a obţinut 18 mandate de primari (0,56%), 1.315 consilieri locali (3,26%), și 41 de mandate de consilieri județeni, în timp ce „partidul interesului naţional” (UNPR), intrat recent sub conducerea lui Valeriu Steriu a obţinut, acolo unde nu au avut liste comune cu PSD, 26 de mandate de primari (0,81%), 1.203 consilieri locali (2,99%) și 14 mandate de consilieri județeni (0,975). În urma fuziunii PMP-UNPR, noul PMP, care îl va avea ca preşedinte pe Traian Băsescu, lui Eugen Tomac şi Valeriu Steriu revenindu-le funcţiile de preşedinţi executivi, va avea 2.518 de consilieri locali, 51 de consilieri judeţeni, „fiind prima condiţie pentru a deveni partid subvenţionat de la stat”, precum şi 138 de viceprimari, potrivit unei declaraţii făcute de Traian Băsescu.

Calcule pentru alegerile parlamentare

Principala miză a fuziunii este, însă, depășirea pragului electoral de 5% la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. La alegerile locale, PMP a obținut 4,27% la consiliile județene (așa-numitul vot politic) iar UNPR 2,67%. În total, cele două partide au obținut în jur de 7% din voturile alegătorilor.

Dacă ar repeta scorul de la locale, PMP ar intra în Parlament și ar putea arbitra formarea noului guvern. De altfel,  Valeriu Steriu, a declarat, miercuri, că PMP l-ar putea susţine pe Dacian Cioloş pentru Guvernul care se va constitui după alegerile parlamentare, dacă „ideile converg”, afirmând că vor decide după alegeri dacă intră la guvernare.  „Pot fi de acord cu orice, dar cel mai bun profil de premier sunt eu”, a răspuns Traian Băsescu, zâmbind, după congresul prin care UNPR a fost absorbită de partidul său. 

Sociologul Barbu Mateescu crede că scenariul privind trecerea pragului electoral este destul de realist. „Cred că există o compatibilitate între alegătorii celor două formațiuni. Sigur, nu se poate vorbi de profilul alegătorului UNPR, dar putem spune că membrii acestui partid sunt disciplinați. Ei vor respecta solicitările primarilor din fostul UNPR. În ceea ce privește alegătorii lui Traian Băsescu, cei care au rămas până acum alături de acesta vor crede și vor aplauda tot ceea ce face liderul PMP. Cine avea dubii a plecat deja, a rămas doar garda pretoriană. Fanii lui Traian Băsescu dacă nu au plecat până acum, nu o să plece pentru fuziune cu UNPR”, a declarat Barbu Mateescu, pentru România liberă. Cu alte cuvinte, cei care i-au trecut cu vedere lui Băsescu declarațiile anti-justiție sau susținerea pentru Elena Udrea, nu își vor retrage votul pentru fuziunea cu UNPR. „Mișcarea în sine este destul de bună. PMP are acum un suport organizațional pe care nu îl avea, în special în teritoriu. PMP avea nevoie de mușchi mai mari”, crede Mateescu. 

Cine sunt nemulțumiții

Decizia UNPR de a fuziona cu PMP vine în contextul în care UNPR a negociat o fuziune cu PNL imediat după alegerile locale şi în condiţiile în care avea deja un parteneriat cu PSD.  Nemulțumiți de tentativa UNPR de a se desprinde de ei, social-democrații au racolat 24 de parlamentari de la UNPR, în cursul anului 2016. Fuziunea cu PMP a fost criticată şi de fostul președinte al UNPR Gabriel Oprea, liderul în jurul căruia partidul a gravitat în cei şase ani de existenţă. Oprea, care a renunţat recent la şefia partidului, fiind urmărit penal în două dosare şi acuzat de plagiat, a afirmat că îi pare rău că UNPR, ca partid de sine stătător, dispare și că ar fi preferat ca acesta să meargă pe picioarele sale în loc să se transforme „în zestrea unei fuziuni de conjunctură”. „Oprea va executa ordinele, aşa cum le-a executat când a fost şi în alte alianţe”, sintetiza Traian Băsescu experienţa sa cu Gabriel Oprea. După anunțul fuziunii cu PMP, a urmat un nou val de plecări din UNPR: actorii Mihai Mălaimare, Alexandru Arșinel și Cezara Dafinescu, precum și senatorul Ilie Năstase. UNPR a pierdut nu doar parlamentari, ci şi o mare parte din organizaţia de tineret, care va trece la PSD. 


Aleșii PMP
*44 de parlamentari
*44 de primari
*138  de viceprimari
*51 de consilieri județeni
*2.518 de consilieri locali

Citește totul despre:

Comentarii

loading...