Klaus Iohannis a ajuns președinte al României candidând din partea PNL și a reușit, după un an de zile la Cotroceni, să îl instaleze premier pe Dacian Cioloș. Aparent, președintele și premierul se află în aceeași tabără cu liberalii, de partea cealaltă fiind PSD. O serie de evenimente din ultima perioadă, aparent fără legătură, demonstrează că lucrurile sunt mai complicate. „România liberă“ a încercat să descifreze momentele semnificative și substratul lor.
Posibila devansare a Congresului PNL. Copreședintele PNL, Alina Gorghiu, a făcut, la finalul anului trecut un anunț cu un caracter aparent tehnic: congresul PNL pentru alegerea preşedintelui unic ar putea fi convocat după alegerile locale din vara acestui an și nu în 2017, așa cum era programat inițial. Posibila schimbare a calendarului alegerilor interne a venit în contextul informațiilor neoficiale potrivit cărora președintele Klaus Iohannis ar fi nemulțumit de prestația PNL și ar dori schimbări la nivelul conducerii.
Reacțiile slabe ale liderilor liberali la evenimentele curente, dar și prezența în Biroul Politic a prea multor lideri din vechea gardă, atât din PNL cât și din PDL, ar fi stârnit nemulțumiri la Cotroceni. După instalarea lui Cioloș la Palatul Victoria, au apărut zvonuri că Iohannis ar miza și pe viitor pe acesta – fie ca lider al unui nou partid prezidențial, fie ca lider al unui Partidului Național Liberal „reformat”. Pentru a liniști spiritele, Dacian Cioloș a dat repetate asigurări că va rămâne independent și că nu va candida la alegeri.
Excluderea colaborării cu PSD. La începutul anului, Alina Gorghiu a dezmințit ideea unei alianțe cu Partidul Social Democrat, pe care a caracterizat-o drept „nocivă”, deși această propunere nu fusese pusă pe tapet în mod oficial. „Eu știu că există anumite teorii, care sunt neconforme cu realitatea, că am putea să facem înțelegeri, s-au vehiculat asemenea teme. Eu exclud o formulă de experiență comună stânga-dreapta din 2016, exclud categoric o astfel de posibilitate”, a insistat Alina Gorghiu.
De remarcat că șefa PNL nu a spus cine lansează astfel de teorii, în contextul informațiilor despre un așa numit scenariu „Dan Mihalache”. Potrivit acestui scenariu, șeful Cancelariei Prezidențiale i-ar fi sugerat președintelui Iohannis formarea unui guvern PNL-PSD după alegerile parlamentare din 2016. Noul premier ar putea fi tot Dacian Cioloș, de data aceasta ca șef al unui guvern politic și nu de tehnocrați. Dacă social-democrații ar participa la guvernare, le-ar fi dificil să pregătească un candidat alternativă credibil la Iohannis pentru prezidențialele din 2019.
Controversa privind organizarea alegerilor locale. Recent, liberalii au cerut Guvernului o ordonanță de urgență privind organizarea alegerilor în două tururi de scrutin. Dacian Cioloș a refuzat, afirmând că nu ar fi democratic ca Guvernul să amendeze prin ordonanță de urgență o lege votată de Parlament.
Totuși, Guvernul avea posibilitatea să redacteze un proiect de lege în acest sens, pe care să și-l asume în fața opiniei publice, dar să lase decizia la mâna Parlamentului. Interesant este, însă, că premierul a fost contrazis de președintele CCR, Augustin Zegrean, fost parlamentar PD (partid care a fuzionat cu PNL), apropiat de Ioan Oltean. Zegrean a declarat că Legea fundamentală nu spune dacă alegerile se fac într-un tur sau două, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte, el adăugând că restul ţine de decizia politică.
La fel de interesant, liderul PSD Liviu Dragnea a preluat, practic, argumentele premierului afirmâd că propunerea PNL „pune practic între paranteze ideea de democrație”. Curtea Constituțională (CCR) a decis, discutând alte legi electorale, că nu se pot face schimbări ale legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Decizia a fost luată pe baza unei recomandări a Comisiei de la Veneția, care exceptează doar modificările care privesc drepturi electorale pentru alegători.
Dincolo de valoarea teoretică înaltă a unor dezbateri constituționale, PSD este avantajat de alegerile într-un tur, având cei mai mulți primari în funcție, care pornesc favoriți. În plus, PSD are cea mai puternică mașină electorală, care a fost învinsă, de cele mai multe ori, în turul doi, prin alianța celorlalte partide. În turul doi a ajuns Traian Băsescu primar general al Capitalei și președinte al României. Așa a câștigat Iohannis în fața lui Ponta, recuperând zece procente, cu sprijinul alegătorilor de dreapta, care în primul tur au absentat sau au votat pentru Elena Udrea sau Monica Macovei. Acum, interesul social-democraților este să împiedice electoratul UDMR, PMP sau M10 să aibă ocazia unui tur doi pentru a vota cu PNL.
Rezultatul alegerilor locale depășește miza exercitării puterii în teritoriu. În PNL se vorbește deja de schimbarea conducerii în cazul unui eșec la alegerile locale. Prilejul ar fi tocmai congresul extraordinar din vară, menționat deja. Dacă partidul ar intra în criză și Cioloș va fi rugat să-l salveze, rămâne de văzut cum va juca premierul.
Bătălia pentru eșalonul doi al puterii. Acum o săptămână, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că “nu este foarte mulţumit” de activitatea Guvernului, criticând unele decizii, precum revocarea directorului Romsilva (instalat în funcție de Victor Ponta). PSD va face, în luna februarie, o analiză, însă fără a lua în calcul depunerea unor moţiuni simple sau de cenzură.
Liberalii văd lucrurile diferit, reproșând Guvernului tocmai faptul că nu s-a atins de oamenii PSD, cu mici excepții. Prim-vicepreședintele PNL, Ludovic Orban, a comentat că PSD conduce din umbră, păstrându-și oamenii din eșalonul doi în funcții (secretari de stat, șefi de agenții, manageri de companii, secretari generali, directori, prefecţi, şefi de deconcentrate), sub amenințarea moțiunii de cenzură. În același timp, Guvernul este atacat pentru greșeli „reale sau inventate”. „Dacă Dacian Cioloş, şi, mai ales, girantul său, Klaus Johannis, nu înţeleg această strategie diabolică a PSD şi nu o contracarează, vor răspunde pentru consecinţele ei nefaste”, a concluzionat liderul liberal.
