Discurs în fața primarilor de municipii din țară. Premierul Sorin Grindeanu, șeful PSD Liviu Dragnea, Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, Șeful ALDE Călin Popescu Tăriceanu și primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, au ținut o conferionță în fața primarilor de municipii din țară. Președintele PSD a declarat că majoritatea instituțiilor publice de control din România anchetează primarii atunci când iau o decizie oportună.
"De prea multe ori, majoritatea instituțiilor publice de control din România, au venit să întrebe primarul de ce a făcut drumul ăla și nu celălalt drum. Primarul trebuie să răspundă doar în ceea ce privește legalitatea, nu și în ceea ce privește oportunitatea", a precizat Liviu Dragnea.
Despre decizia CCR, Liviu Dragnea a declarat că “trebuie să fie luată foarte în serios, trebuie schimbate legi”
"Atâta timp, cât în Constituție, poporul își alege primarii prin voturi, orice atac asupra primarul reprezintă un atac asupra comunităților care îi aleg.
În legătură cu salariile primarilor, șeful PSD a declarat că un primar nu ar trebui niciodată să aibă un salariu mai mic decât oricine altcineva din instituția respectivă", a mai spus Liviu Dragnea.
Judecătorii CCR au motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General -Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.
De asemenea, motivarea arată că acţiunea Ministerului Public privind ancheta în cazul OUG13 încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă şi creează o presiune asupra membrilor Guvernului.
"Având în vedere faptele reclamate şi cele reţinute în ordonanţa procurorului de caz, Curtea apreciază că toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunţului cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanţele adoptării actului normativ, luările de poziţie publice contradictorii ale ministrului justiţie şi ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, ”fără să fie consultat Consiliul Legislativ, fără să se aştepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fără a fi trecută pe ordinea de zi sau cea suplimentară a şedinţei Guvernului din 31 ianuarie 2017” constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea şi oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competenţă a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală", se arată în motivarea judecătorilor CCR.
Aceştia arată şi că "susţinerea potrivit căreia «modificările legislative nu sunt justificate, argumentele […] referitoare la supraaglomerarea din penitenciare şi o posibilă condamnare ”pilot” la CEDO, nefiind adevărate» vizează nemotivarea caracterului urgent şi a situaţiei extraordinare care a generat reglementarea, deci o problemă de constituţionalitate a actului normativ, care, în mod evident, nu cade în atribuţia de verificare a organelor de cercetare penală. Suspiciunea în sensul că o anumită persoană beneficiază în mod direct de noua reglementare, ceea ce ar conferi ordonanţei de urgenţă un caracter intuitu personae, apare, de asemenea, ca fiind lipsită de fundament juridic".
