Un grup de 36 de parlamentari PSD și UNPR intenționează să introducă în Codul Penal „ofensa adusă unor însemne naționale”. Printre cei 36 de parlamentari iniţiatori se află Mihai Fifor, Marian Neacşu, Şerban Mihăilescu, Doina Silistru, Gabriela Firea, Florin Iordache, Gabriel Vlase sau Marcel Ciolacu. Proiectul a generat deja controverse, atât din cauza tematicii, cât și din cauza unor definiții vagi.
Astfel, prin dispreț față de însemnele României, față de emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se înțelege „lipsă de considerație sau de stimă”, „sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție” sau defăimare.
Actul normativ prevede două categorii de pedepse. Astfel, se pedepsește cu închisoare de la un an la trei ani „fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României”. Potrivit expunerii de motive, „însemnele naționale, cum ar fi: drapelul, ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul național sunt protejate de ofensă și dispreț în Codurile Penale ale unui număr mare de state membre UE”. Însă, potrivit articolului următor, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la doi ani „fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile”.
Listă lungă de infracțiuni
Proiectul de lege este contestat de un grup de ONG-uri, în frunte cu APADOR-CH, care atrag atenția că referirea la emblemele sau semnele folosite de autorităţile publice acoperă un spectru extrem de larg – de exemplu, lipsa de respect faţă de ecusoanele şi semnele ANAF, faţă de stemele judeţelor şi municipiilor, faţă de insignele poliţiştilor sau magistraţilor, faţă de roba magistraţilor. Cu alte cuvinte, legea nu se rezumă la însemnele naționale, după exemplele invocate din alte țări UE, ci extinde categoriile care sunt protejate.
Semnele de întrebare se accentuează atunci când parcurgem lista mijloacelor prin care se exercită „disprețul”, prezentate în expunerea de motive. Acestea „merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemelor sau emblemelor statului sau ale autorităților) la cele scrise (articole cu conținut defăimător, desene) sau îmbracă aspectul unor fapte (gesturi obscene, mimică disprețuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea abordării drapelului României în cazurile prevăzute imperativ de lege”.
Cu alte cuvinte, o paletă largă de infracțiuni, de la lucruri care sunt deja pedepsite de legislația în vigoare – omiterea abordării steagului – până la lucruri interpretabile, cum ar fi desene sau „mimică disprețuitoare”. Reprezentanții ONG-urilor atrag atenția că „vor deveni infractori şi vor fi pedepsiţi cu maximum 3 ani de închisoare autorii şi distribuitorii/difuzorii unor discursuri, scandări, articole, filme, cântece, desene/caricaturi care vor fi considerate de procurori şi judecători că exprimă lipsă de respect, faţă de steagul ţării, de imnul ţării, de emblemele sau semnele folosite de autorităţile publice”. Ofensa adusă însemnelor a existat în vechiul Cod Penal, dar a fost eliminată o dată cu aprobarea noului Cod Penal în 2009. Noul proiect a fost depus la Senat, prima Cameră sesizată în acest caz.
