Reducerea atribuțiilor premierului, prin „retrogradarea“ acestuia la statutul de interimar, este tentantă pentru Partidul Social Democrat, pentru că șeful Guvernului nu se va mai putea atinge de legislația penală.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a poziționat pe subiectul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cioloș, după ce ideea fusese lansată de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și susținută de Victor Ponta.
„O moţiune de cenzură, dacă va fi introdusă, va trebui să fie decisă politic de PSD. (…) Sigur că tot ce spune Victor Ponta e extrem de important, dar răspunderea pentru PSD o am eu, nu Ponta”, a fost declarația prin care Dragnea s-a distanțat de fostul lider al partidului. Dragnea a mai spus că a discutat cu copreşedinţii ALDE, Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin, dar şi cu preşedintele UNPR, Valeriu Steriu, şi au convenit ca după alegerile locale din 5 iunie să analizeze „care sunt urmările posibile şi moţiunea să fie ultima opţiune posibilă”. PSD nu are majoritate parlamentară fără UNPR, partid care se arată reținut față de ideea unei moțiuni de cenzură.
Pe de altă parte, și dacă moțiunea de cenzură ar fi aprobată, Partidul Social Democrat nu ar avea drumul deschis spre guvernare. Preşedintele PSD a atras atenția că, în cazul în care o moţiune de cenzură ar trece de Parlament, acest partid va depinde de preşedintele Klaus Iohannis, care poate refuza propunerea partidului pentru un nou premier sau îl poate propune tot pe Dacian Cioloş. Dincolo de faptul că președintele nu este obligat să îl desemneze pe candidatul propus de social-democrați, pentru social-democrați și aliații lor o astfel de mișcare ar fi riscantă. Chiar dacă nimeni nu o recunoaște oficial, postul de premier este dorit și de Liviu Dragnea, și de Victor Ponta, și de Călin Popescu Tăriceanu. Toți trei au probleme de natură penală și este greu de crezut că vreunul va fi acceptat de președinte. Însă, o propunere lansată acum de coaliția din jurul PSD ar reactiva tensiunile dintre cei trei, înghețate în perioada electorală.
Social-democratul a spus că este posibil ca nicio nominalizare făcută de președinte (în afară de cea a acceptării propunerii PSD) să nu treacă de votul Parlamentului şi să se repete situaţia din 2009, când Emil Boc a rămas premier interimar, până după alegeri. Această variantă a fost, recent, invocată de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Asta ar însemna ca Cioloş să fie în continuare premier, cu puteri limitate, însă Dragnea consideră că un astfel de scenariu poate duce la instabilitate politică. „Putem ajunge din lac în puţ”, a precizat liderul PSD, în context, insistând că riscul este foarte mare, chiar dacă şi „tentaţia” de a demite Guvernul este mare, având în vedere „dorinţa populaţiei”.
Scenarii posibile
De fapt, repetarea scenariului din 2009 ar da naștere unor variante greu de controlat pentru Liviu Dragnea. Executivul condus de Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009, înaintea alegerilor prezidențiale. Timp de peste două luni, acesta a condus ca interimar, pentru că președintele Traian Băsescu a propus doi candidați la postul de premier care nu au obținut funcția, din cauza opoziției majorității parlamentare PSD-PNL-UDMR: Cătălin Croitoru (respins) și Liviu Negoiță (candidatură nediscutată de Legislativ). În paralel, PNL, PSD și UDMR l-au sprijinit pentru postul de premier pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, pe care Băsescu a refuzat să îl nominalizeze. Ciocnirea de interese s-a rezolvat abia după alegerile prezidențiale, când Băsescu a câștigat un nou mandat și a avut majoritate parlamentară, alături de UNPR (parlamentari plecați de la social-democrați), pentru a-l reinstala premier pe același Emil Boc.
Potrivit Constituției, guvernul interimar „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. Guvernul interimar al lui Boc nu a putut elabora proiecte de legi sau emite ordonanțe de urgență. Aceste restricții sunt tentante pentru PSD, după ce Guvernul Cioloș a operat mai multe modificări ale Codului Penal prin ordonanță de urgență. PSD ar vrea să blocheze viitoarele tentative de același gen, pentru a lăsa schimbarea Codului Penal la latitudinea Parlamentului. Însă, se naște întrebarea: dacă Cioloș ar avea puteri reduse, ar mai avea PSD motive să îl critice în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare? Mai mult: dacă Guvernul va fi în imposibilitatea de a lua decizii efective, rapide (de exemplu, acum pe agenda Guvernului se află o ordonanță de urgență privind salariile bugetarilor), cum va reacționa opinia publică față de majoritatea parlamentară care i-a tăiat această posibilitate?
