Victor Ponta rămâne la Palatul Victoria după respingerea moțiunii de cenzură, dar raporturile de forțe din interiorul coaliției de guvernare încep să se reașeze. Liderul UNPR, Gabriel Oprea, de care depinde majoritatea parlamentară, câștigă teren și pare că dictează deciziile coaliției.
Moţiunea de cenzură depusă de PNL împotriva Guvernului Ponta a fost respinsă, vineri, fiind înregistrate 194 de voturi „pentru“, faţă de 278 necesare pentru adoptare, alte 13 voturi fiind „împotrivă“, iar 7 anulate. Parlamentarii coaliţiei de guvernare prezenţi în sală nu au votat, cu excepţia câtorva, printre care premierul Victor Ponta, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, senatorul Şerban Nicolae. În timpul procedurii de vot, Victor Ponta a stat în plen în banca destinată Guvernului, alături de vicepremierul Gabriel Oprea, liderul UNPR. Poziționarea nu a fost întâmplătoare: cei 55 de parlamentari UNPR pot înclina balanța puterii, alături de UDMR.
După ce a pus umărul la salvarea lui Victor Ponta, Gabriel Oprea a început să se distanțeze de PSD, cel puțin la nivel de imagine. Oprea a avut un mesaj și despre situația lui Victor Ponta. „Eu, dacă aş fi în locul lui, mi-aş da demisia. E decizia lui Victor Ponta. Un om e vinovat, sau nevinovat, printr-o decizie a judecătorilor. Nu e deloc uşor nici pentru imaginea României ca premierul să fie anchetat. E un premier bun, dar poate fi şi mai bun“, a spus Oprea. El a dat asigurări că va vota alături de guvern și în cazul unei noi moțiuni de cenzură, depusă în sesiunea de toamnă.
Ce se negociază în coaliție
Cel mai dur mesaj s-a referit la intenția PSD de a trece prin Comisia juridică 22 de modificări ale Codului Penal. „I-am spus-o și lui Victor Ponta, le-am spus-o și colegilor de coaliție. În momentul în care constatăm că se lucrează, de exemplu, la Codul acela Penal – unii, pe furiș, vor să-l modifice – sau se dorește un atac asupra statului român, pe noi ne pierd de parteneri“, a declarat Gabriel Oprea în emisiunea „După 20 de ani“, difuzată, ieri, la ProTV. În acest fel, Oprea a mutat tot balastul de imagine pe umerii PSD, cu toate că din cele 22 de proiecte, cinci sunt inițiate de parlamentari UNPR.
Mesajul lui Oprea vine în contextul zvonurilor privind o remaniere în coaliția guvernamentală, care l-ar viza pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc alături de Eugen Teodorovici (PSD, Finanțe), Andrei Gerea (PLR, Economie) sau Grațiela Gavrilescu (PLR, Mediu). Președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, susține că toate organizațiile PSD din țară au cerut schimbarea lui Robert Cazanciuc de la Ministerul Justiției și este convins că acest lucru se va întâmpla în următoarele zile. În aceste condiții, UNPR ar putea prelua portofoliul Justiției, cu sau fără Robert Cazanciuc.
„Nu aș avea nimic împotriva lui ca ministru al Justiției. Este o discuție, a fost o negociere politică, ca Ministerul Justiției să treacă la UNPR. În momentul când se va oficializa, normal, se fac toate documentele legale, toate procedurile legale“, a declarat președintele UNPR. Totuși, el nu a exclus varianta ca UNPR să propună o altă persoană pentru Justiție.
Prețul lui Oprea
Preluarea Justiției ar consolida puterea lui Oprea, în contextul zvonurilor potrivit cărora modificarea Codului Penal nu va fi făcută în Parlament, ci de către Executiv, prin intermediul Ministerului Justiției. De menționat că, refuzul lui Oprea față de modificări se referă strict la cele făcute „pe furiș“, iar vicepremierul afirmase că schimbările la Codul Penal pot fi făcute doar transparent, cu consultarea magistraților. Cu alte cuvinte, Oprea transmiste publicului că nu e de acord cu modificările controversate, iar PSD că, dacă vor fi operate, acestea depind de UNPR.
Mai mult, titularul Justiției va face, anul viitor, propunerile către președintele Klaus Iohannis pentru șefia Parchetului General și a DNA, la expirarea mandatelor lui Tiberiu Nițu și Laura Codruța Kövesi. Oprea a anunțat, deja, că o sprijină pe Laura Codruța Kövesi pentru un nou mandat, jucând și, în acest caz, rolul „polițistului bun“ din coaliția de guvernare.
Pe lângă jocul de imagine, Oprea le transmite social-democraților că nu pot continua guvernarea fără el și că un astfel de sprijin costă. PSD și UNPR negociază participarea pe liste comune la viitoare alegeri, iar vicepremierul ar fi cerut minimum 50 de locuri eligibile în viitorul Parlament. Pretenția este considerată exagerată de către social-democrați. Potrivit noii legi electorale, aflată la un pas de votul final, viitorul Parlament va avea în jur de 460 de aleși, iar PSD, aflat în scădere în sondaje, nu poate obține mai mult de 200 de locuri.
Prin toate aceste mișcări, UNPR poate deveni o destinație dezirabilă pentru nemulțumiții din PSD. Unii dintre baronii PSD sunt convinși că planul lui Oprea este mult mai vast, urmărind să se substituie chiar PSD. „Cred că este o tendinţă naţională sau încercarea UNPR, a domnului Oprea, de a târî PSD, de a-l transforma în UNPR pentru a se contopi sub comanda domniei sale unică. Este un plan pe care îl văd în toată România vorbind cu colegii mei“, a afirmat Nicușor Constantinescu, președintele suspendat al CJ Constanța.
PNL pregătește viitoarea moțiune
Moțiunea de cenzură a avut un rezultat previzibil, demonstrând că PNL nu are, deocamdată, forța de a dărâma Executivul. Liberalii au strâns doar 194 de voturi, cu 84 mai puține față de cele necesare pentru debarcarea Executivului. PNL a adunat doar cu 11 voturi mai mult, comparativ cu numărul de semnatari, 183 de parlamentari proveniți din PNL și PSR.
O dovadă clară că nici măcar cei 25 de parlamentari UDMR nu au sprijinit demersul, deși Uniunea se află în opoziție. Reținerea UDMR a fost legată și de tema moțiunii de cenzură, votul prin corespondență. Adoptarea unei astfel de legi ar putea lăsa Uniunea în afara Parlamentului – creșterea numărului de alegători români ar scădea procentul reprezentat de populația maghiară. Liberalii au anunțat că vor depune o nouă moțiune de cenzură, în sesiunea de toamnă.
Ce se poate schimba până în septembrie, când începe noua sesiune parlamentară? În primul rând, UDMR și-ar putea schimba atitudinea. Întrebat dacă în viitoarea sesiune parlamentară UDMR va susţine o nouă moţiune de cenzură, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat: „Sunt convins că următoarea moţiune de cenzură va fi mult mai consistentă“. Însă, chiar și cu cele 25 de voturi ale UDMR, liberalii ar mai avea nevoie de 60 de voturi pentru a dărâma Executivul. Chiar și cu sprijinul celor 25 de independenți, PNL are nevoie de UNPR pentru a schimba majoritatea parlamentară.
Premierul Victor Ponta s-a declarat dezamăgit de preşedintele Klaus Iohannis, pe care îl acuză că, în ultimele zile, a renunţat la rolul său de arbitru, potrivit unui interviu acordat în exclusivitate publicaţiei franceze L’Express.
Putere fără alegeri
UNPR este un partid obișnuit să participe la guvernare fără a candida la alegerile parlamentare. În 2009, Gabriel Oprea, împreună cu o serie de parlamentari plecați din PSD și PNL, au pus umărul la formarea Guvernului Boc 2. În 2012, după prăbușirea Guvernului Ungureanu, UNPR s-a înscris în USL, alianță pe listele căreia a obținut 15 locuri de parlamentari. Prezența la guvernare, începând cu decembrie 2012, a permis UNPR să ajungă la 55 de parlamentari.
Episodul vizitei la Baku: Diplomația sulfuroasă a lui Ponta
Că Ponta are ambiții de politică externă a devenit clar încă de pe vremea când încerca să uzurpe funcția de reprezentare a președintelui la Consiliul European și îl acuza că „nu are mandat“ din partea Guvernului, ca și cum Guvernul dă mandat de reprezentare președintelui. De atunci, Curtea Constituțională a pus lucrurile în ordinea lor legală, Ponta s-a discreditat în Europa astfel încât dacă ar reprezenta România la Bruxelles ar face mai mult rău decât bine, dar, cu toate acestea, aspirațiile sale au rămas intacte.
Fără absolut nici un mandat și cu ajutorul unui Minister de Externe pe care l-a transformat în instrumentul ambițiilor sale, Ponta a făcut o vizită în China (eterna sa obsesie), a fost la începutul anului în Kuweit fără ca nimeni să știe ce caută acolo, iar acum a plecat neanunțat la Baku, pentru a lua parte la deschiderea așa-numitelor Jocuri Europene alături de Vladimir Putin și… de nici un alt lider important din Uniunea Europeană, pentru că premierul bulgar, Boiko Borisov, nu se califică. Vizita în
Azerbaidjan a lui Ponta de vineri a fost criticată pe bună dreptate de către opoziție și președinție pentru că a afectat imaginea și credibilitatea externă a României, care riscă să fie percepută drept o țară condusă de interesele meschine ale unui prim-ministru discreditat. Într-un material de intoxicare provenit „din surse guvernamentale“ plasat în presă, se afirmă că nu ar fi existat nici un boicot occidental, că întreaga afacere nu are nimic de-a face cu Putin și că Ponta ar fi căzut „victimă“ războiului dintre președintele Comitetului Internațional Olimpic, Thomas Bach, și președintele Federației Internaționale de Judo, Marius Vizer. Toate aceste afirmații sunt false și sunt menite a intoxica mass-media pentru a ascunde un adevăr simplu. Ponta a profitat de ocazia deschiderii Jocurilor Europene pentru a ajunge în preajma lui Putin prin manevre subterane, fără mandat explicit și fără nici o justificare oficială.
Mai întâi, există un boicot. După ce nici un lider occidental important nu a participat la parada Victoriei de la 9 mai de la Moscova, nu aveau cum să stea în aceeași tribună cu Putin la Baku. În politica internațională simbolistica este importantă, iar absența liderilor europeni nu este decât o dovadă de consecvență în privința mesajului că, după invadarea Ucrainei, Vladimir Putin s-a exclus din lumea civilizată și este nefrecventabil.
În al doilea rând, aceste Jocuri Europene sunt o afacere extrem de dubioasă, în care rolul Moscovei este unul însemnat. Jocurile sunt organizate de SportAccord, un organism care reunește federațiile olimpice și nonolimpice și care, până de curând, a fost condus de româno-austriacul Marius Vizer. Până de curând pentru că în primăvară, la o reuniune a SportAccord desfășurată la Soci, Vizer a atacat CIO, pentru că n-ar fi „echitabilă“ și „transparentă“. Ulterior CIO a retras finanțarea pentru SportAccord, mai multe federații olimpice s-au retras din organizație și Vizer a fost nevoit să își dea demisia. În mijlocul acestei controverse este de înțeles că nici un lider european nu a dorit să-și asocieze imaginea cu aceste jocuri dubioase.
În al treilea rând, cuvintele-cheie aici sunt „Judo“ și „Soci“. Președintele de onoare al Federației de Judo este judokanul… Vladimir Putin, prieten apropiat al lui Marius Vizer. Potrivit unei anchete realizate cu câțiva ani în urmă de jurnaliști germani, prietenia dintre Vizer și Putin a fost mediată de oligarhul Arkadi Rotenberg, un alt partener de judo al lui Putin, acuzat că a făcut câteva miliarde de dolari din contractele de construcție a infrastructurii Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. În 2013, Vizer și Rotenberg au coprezidat o conferință a SportAccord care a avut loc la Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin și al oligarhului preferat al Kremlinului. Întreaga afacere SportAccord/Jocurile Europene pare să fie strâns legată de ambițiile sportive ale lui Putin.
Legătura dintre Ponta și Vizer este necunoscută, dar, prin prezența sa la Baku, Ponta a validat niște Jocuri care sunt în mare parte opera lui Vizer și s-a afișat în prezența lui Putin.
Dacă a vrut să folosească aceste canale subterane și îndoielnice pentru a avea o intrare la Putin nu știm, dar este clar că a maculat imaginea României pentru scopuri obscure din poziția de prim-ministru.
