Tot mai mulți lideri PSD și ALDE vorbesc despre suspiciuni de fraudă la alegerile din 11 decembrie, invocând informații fără legătură directă cu scrutinul sau prezentând distorsionat anumite date.
Tonul a fost dat de președintele PSD, Liviu Dragnea, care a făcut mai multe declarații în acest sens. Potrivit acestuia, sunt două instituţii-cheie în organizarea alegerilor din România – Ministerul de Interne şi AEP – a căror activitate îl îngrijorează din perspectiva alegerilor parlamentare.
În privința MAI, Dragnea a invocat schimbarea lui Petre Tobă (susținut și de PSD) cu un apropiat al premierului, Dragoș Tudorache, plus „tulburări majore în MI, în serviciul secret cu atribuţii serioase în organizarea alegerilor. Lista suspiciunilor nu se oprește aici.
„ AEP a rămas fără conducător. AEP este cea care, pe lângă alte lucruri pe care le face şi în campanie şi în ziua alegerilor, după alegeri centralizează voturile şi repartizează mandatele pe baza unui soft la care noi deocamdată nu avem acces”, a completat Dragnea.
Odată lansat mesajul, mai mulți lideri politici, precum Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), au reluat tema fraudării scrutinului.
Jumătăți de adevăruri
Cum stau în realitate lucrurile? O parte din chestiunile invocate de liderul PSD nu au legătură directă cu alegerile – nu este clar ce „atribuții serioase” are serviciul secret al MAI (DGIPI) în organizarea alegerilor. E adevărat că atât Petre Tobă, cât și Ana Maria Pătru au părăsit conducerile instituțiilor lor, dar din cauză că amândoi au statut de urmăriți penal. În ceea ce privește accesul la softul electoral, acesta este reglementat, fapt care reiese și dintr-un răspuns pe care Biroul Electoral Central (BEC) l-a trimis PSD.
„După certificarea spre neschimbare a aplicaţiei informatice pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile din 2016, AEP va pune la dispoziţia membrilor BEC această aplicaţie, inclusiv codul sursă, pe suport electronic. Menţionăm că, la cererea scrisă a altor partide politice înscrise în alegeri, aplicaţia informatică poate fi pusă la dispoziţia acestora de către AEP”, au explicat reprezentanţii BEC.
PSD și ALDE au reprezentanți în BEC, care vor primi aplicația și codul sursă în mod automat.
Dragnea prezintă parțial lucrurile și în privința situației de la AEP, după demisia Anei Maria Pătru. Juriștii AEP au propus preluarea conducerii de către cei doi vicepreședinți și de către Marian Muhuleț, așa cum susține Dragnea. AEP are doi vicepreședinți – Constantin Buică, numit în 2015 de premierul Ponta, și Marian Muhuleț, numit în 2016 de președintele Klaus Iohannis.
Cum se asigură corectitudinea
Reprezentarea partidelor în BEC și AEP nu este singura modalitate de asigurare a corectitudinii. La acest scrutin va fi folosit sistemul de depistare a votului multiplu, uzitat prima dată la localele de anul acesta. În fiecare secție de votare din țară va exista câte un operator care va scana cu câte o tabletă CNP-urile celor care vor să pună ștampila pe buletinele de vot. În cazul unei tentative de vot multiplu sau ilegal, sistemul va alerta atât personalul din secția de votare, cât și poliția.
La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secțiile de votare. În ziua alegerilor parlamentare nu se supraveghează video votul ca atare, între deschiderea și închiderea urnelor, ci doar perioada în care sunt numărate buletinele de vot, a explicat ministrul Afacerilor Interne, Dragoș Tudorache.
Toate aceste prevederi legale sunt cunoscute de PSD. Un rezultat sub 50% poate fi însă justificat printr-un scandal legat de „fraudarea alegerilor”.
Dragnea, condamnat pentru fraudă
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului. Dragnea a fost acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
