3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăTechBani la negru, poveste veche în politica românească

Bani la negru, poveste veche în politica românească

Dezvăluirile recente despre sacoșele de bani pe care Dorin Cocoș le-ar fi dus democrat-liberalilor pentru campania prezidențială din 2009 reprezintă doar vârful icebergului în ceea ce privește finanțarea partidelor politice. Să ne amintim de dosarul „Trofeul Calității“, în care ex-premierul PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, în iunie 2012.

Atunci, Inspectoratul de Stat în Construcții a inventat un simpozion, numit „Trofeul calității în construcții“, iar taxele de participare strânse (peste 1,6 milioane euro) au ajuns, prin intermediul a patru companii controlate de apropiații lui Năstase, la firma care a prestat diferite servicii (inclusiv confecționarea de caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante și brichete personalizate cu numele și imaginea liderului PSD) în campania prezidențială din 2004.

Nu trebuie uitat nici dosarul „Mită la PSD“, în care sunt vizați lideri locali ai PSD, iar alte nume grele de la centru sunt chemate în fața instanței pentru a detalia dedesubturile campaniei prezidențiale din 2009. Potrivit procurorilor DNA, Gheorghe Bunea Stancu, șeful PSD Brăila, și-ar fi folosit influența pentru a obține 1 milion de euro de la Ioan Niculae, patronul InterAgro, bani care au fost folosiți în campania lui Mircea Geoană. Pentru a ocoli Legea privind finanțarea partidelor politice, banii nu au trecut pe la PSD, ci erau plătiți de Niculae direct furnizorilor de servicii de campanie. Apoi, în dosarul lui Vlad și Mircea Cosma de la Prahova au fost formulate, de asemenea, denunțuri potrivit cărora un procent de 10% din sumele câștigate de firmele ce-și adjudecau licitațiile organizate de CJ Prahova mergea la PSD, partid din care făceau parte cei doi.

Cât despre democrat-liberali, în jurul lor a mai izbucnit un scandal după ce s-a aflat povestea puilor grill (60-80 de tone) ceruți de Florin Popescu, pe când era șeful CJ Dâmbovița, pentru a-i împărți alegătorilor în campania pentru localele din 2012. Valoarea? Circa 485.000 lei. Popescu a fost trimis în judecată în iunie 2014.

Acum, inculpații din dosarul Microsoft au dezvăluit amănunte despre finanțarea campaniei prezidențiale a PDL din 2009. Întâi a vorbit ex-ministrul Gabriel Sandu, apoi Dorin Cocoș, iar mai recent și primarul de la Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. O confirmare generală a venit și de la Elena Udrea, înainte de a fi arestată preventiv în dosarul „Gala Bute“: „Nu este un secret, aşa se finanţează campaniile electorale, de ce vă faceţi toţi că nu ştiţi. Toată clasa politică, toată presa şi toată lumea se preface că nu ştie cum se finanţează campaniile. Întrebaţi-i pe domnul Iohannis, pe domnul Ponta, ei cum şi-au finanţat campaniile. La fel“.

Contribuabilii au plătit partidelor, în 2014, peste 6 milioane lei

Partidele politice primesc bani de la bugetul de stat și pe legislația actuală. Condiția este să fi trecut pragul electoral la alegerile parlamentare, iar la cele locale să fi obținut cel puțin 50 de mandate de consilier județean și/sau consilier al municipiului București. Banii se împart în funcție de numărul de voturi adjudecate și se acordă un bonus formațiunilor care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile.

Din sumele primite lunar de la buget, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, partidele pot finanța cheltuielile de personal, de întreținere și funcționare a sediilor, pentru presă și propagandă, de deplasare, protocol, birotică etc. În 2014, de exemplu, de la buget au plecat spre PSD, PC, UNPR, PNL, PDL și PP-DD 6,021 milioane lei. Adică, peste 1,3 milioane euro. Grosul sumei a revenit PSD (2,194 milioane lei), urmat de PNL (1,525 milioane lei) și PDL (1,066 milioane lei). Bani frumoși au intrat și în vistieria formațiunii lui Dan Diaconescu: 922.203 lei. Pentru luna ianuarie 2015, AEP a virat următoarele sume: PSD – 173.915 lei, PNL – 120.858, PDL – 87.423 lei, PP-DD – 73.080 lei, PC – 16.903 lei și UNPR – 7.952 lei. Pe lângă subvențiile de la stat, partidele mai au ca surse de venituri cotizațiile membrilor, donațiile și veniturile provenite din activități proprii.

Cele mai citite

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...

Facturile lui Marcel Ciolacu zboară spre necunoscut: suspiciuni majore privind autenticitatea

Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă detalii importante precum numărul, data exactă a facturilor și informațiile despre zboruri lipsesc sau au fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă