Mai multe acte normative, adoptate anul trecut, produc efecte în aceste zile. În iunie 2017, Parlamentul a votat noua Lege a salarizării, lefurile bugetarilor urmând să fie majorate cu 25% de la 1 ianuarie 2018. În octombrie 2017, Guvernul PSD condus de Mihai Tudose a decis că salariul minin brut pe economie va crește, la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei. În noiembrie, Guvernul Tudose a mutat contribuțiile de la angajat la angajator, ceea ce a atenuat creșterile de 25% din Legea salarizării (în cazul bugetarilor) și a dus la scăderi în cazul celor care lucrează în sectorul privat.
Toate aceste măsuri au efecte diferite în funcție de postul ocupat. Indemnizația președintelui Klaus Iohannis este, de la 1 ianuarie, de 22.800 de lei brut, față de 17.400 de lei la finalul anului 2017. Majorarea s-a produs pentru că prin Legea salarizării demnitarii sunt plătiți pe baza unui coeficient care se înmulțește cu salariul minim brut. Președintele beneficiază de coeficientul maxim – 12. După aplicarea contribuțiilor sociale (35%) și a impozitului pe venit (10%) șeful statului încasează 13.338 de lei net, față de 12.204 cât avea anterior.
Premierul Viorica Dăncilă va avea 21.850 de lei brut, echivalentul a 12.782 de lei net. Anterior, salariul brut al premierului era de 16.675 de lei brut, adică 11.696 net. Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au un salariu egal cu cel al primului-ministru. Miniștrii au ajuns la 19.950 de lei brut, adică 11.670 net, comparativ cu 15.225 de lei brut , respectiv 10.679 de lei.
Senatorii și deputații fără funcții, au, de la 1 ianuarie 2018, o indemnizație de 17.100 de lei brut (de nouă ori salariul minim), față de 13.050 de lei cât aveau la finalul anului 2017. Potrivit fluturașilor unor deputați aceștia au încasat 9.993 de lei net în ianuarie, față de 9.153 lei în decembrie.
Scăderi salariale pentru privați
Aproape două milioane de angajaţi din mediul privat au salariul mai mic, de la începutul anului, în urma ordonanței care vizează trecerea contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat, susține Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR. ”Dacă e să ne uităm scriptic, în acest moment, aproape două milioane de angajaţi din mediul privat salariul mai mic, fără să luăm în calcul faptul că întreprinzătorii găsesc alte formule de premiere a salariaţilor”, a spus Jianu. Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) , Dumitru Costin afirmă că între 30.000 şi 50.000 de angajaţi din sectorul public vor avea salarii nete reduse, în urma modificărilor legislative, în timp ce liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, spune că sunt afectaţi 22.000 de funcţionari. Practic, în cazul acestora modificarea Codului Fiscal anulează beneficiile care ar fi fost obținute prin legea salarizării.
Anomalii în sistemul bugetar
Și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a reclamat scăderea salariilor, în special a celor mici. ”Avem colegi din personalul nedidactic cu jumătate sau un sfert de normă care, din cauza noului Cod Fiscal, pierd bani din salariu: câte 200 de lei pentru cei cu jumatate de normă, iar cei care au un sfert de normă vin cu 54 de lei de acasă, pentru că toate contribuțiile sociale se plătesc la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă aceștia au venituri mai mici”, a explicat George Purcaru, prim-vicepreședinte FSLI. Preşedintele federaţiei sindicale SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat, că veniturile vor scădea în spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli infecţioase, dar și pentru personalul TESA. Şi poliţiştii din zona operativă, aproximativ 8.000, se vor confrunta cu o scădere a salariilor nete de până la 400 de lei, potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, Dumitru Coarnă.
Ministrul Muncii: creștere medie de 4%
În schimb, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, susține că scăderile salariale vor afecta doar 3% dintre angajații din sistemul bugetar. Ea a afirmat că reducerile îi afectează doar pe cei care aveau salarii mai mari, comparativ cu președintele României, care are coeficientul salarial maxim – 12. ” Salariile demnitarilor au scăzut cu sume până la 40%”, a susținut Vasilescu. De fapt, ministrul Muncii a folosit o bază de raportare incorectă. În 2015, Guvernul Ponta a crescut salariile a 68 de înalți demnitari. Președintele, premierul și șefii celor doua camere din Parlament aveau salariu brut de 21.540 lei, iar net de 15.108 lei. Aceste salarii au scăzut, într-adevăr , în vara anului trecut, pentru a crește, din nou, de la 1 ianuarie 2018. Însă, între timp majorările au fost extinse la toți demnitarii, nu doar la 68. De majorări beneficiază, acum, 467 de parlamentari și mii de primari din întreaga țară.
”Unii spun că ce am dat cu o mână am luat cu alta”, a comentat Vasilescu, în privința nugetarilor obișnuiți, încercând să contrazică aceste acuzații. ”În 2017 s-au făcut majorari salariale în total de 22%, în unele cazuri mai mici, în altele și de 50%. Asta înseamnă 4% în net pe 2018”, a calculat Vasilescu.
