Guvernul Dăncilă a aprobat, ieri, proiectul de rectificare bugetară într-o ședință a Executivului convocată special pentru acest scop. Executivul nu a mai așteptat avizul CSAT, după ce marți sedința acestui for se încheiase fără adoptarea unui aviz negativ sau pozitiv.
Înainte de ședința Guvernului de ieri, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, prin care a invitat-o astăzi pentru consultări la Palatul Cotroceni, pentru ”clarificarea unor aspecte care ţin de rectificarea bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018, care constituie probleme urgente şi de importanţă deosebită”, la această întâlnire fiind invitaţi şi miniştrii de resort.
La scurt timp, premierul Viorica Dăncilă a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern, că Executivul va adopta rectificarea bugetară, precizând că a fost îndeplinită obligaţia de a cere avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Viorica Dăncilă a susţinut că sunt asigurate fondurile necesare pentru funcţionarea tuturor instituţiilor statului. ”Mi-aș fi dorit ca acest proiect să fie rezultatul unui consens între două instituții importante ale statului, Președinție și Guvern. Soluția aleasă de Guvern e să meargă mai departe cu rectificarea bugetară. Ne îndeplinim responsabilitatea de a asigura continuitatea în finanțare”, a explicat Viorica Dăncilă.
Pe ce se bazează Guvernul
Potrivit unor surse politice, Guvernul se bazează pe un punct de vedere elaborat de Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT. Potrivit documentului, este obligatorie solicitarea unui aviz, nu şi primirea avizului. Dăncilă a spus că a primit ”cu uimire” declaraţia de marţi a preşedintelui Klaus Iohannis în care a anunţat suspendarea şedinţei CSAT. De asemenea, premierul a cerut desecretizarea stenogramei şedinţei CSAT de marţi. Ea a anunţat că joi şi vineri va face o vizită în Spania, fără a se referi însă la invitaţia transmisă de preşedinte. După ședința de Guvern, ministrul Finanțelor Teodorovici a spus că, având în vedere că premierul Viorica Dăncilă se va afla joi în vizită în Spania, la întâlnirea de la Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis vor merge el şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Replica lui Iohannis
După ce Guvernul a anunțat aprobarea rectificării bugetare, Administrația Prezidențială a emis cu comunicat critic prin care ”condamnă ferm” adoptarea proiectului rectificării bugetare de către Guvern fără avizul CSAT. ”Este inadmisibilă această abordare a Executivului, în condițiile în care avizul CSAT este obligatoriu atunci când sunt afectate bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale”, se afirmă în document.
”Ignorând cu bună știință necesitatea avizului CSAT, Guvernul se situează de unul singur în afara cadrului legal în vigoare”, susține Klaus Iohannis. ”Ședința CSAT care a avut loc marți, 4 septembrie a.c., s-ar fi putut încheia cu un aviz negativ, însă Președintele Klaus Iohannis a considerat că singura cale de a ieși din acest impas, în beneficiul României, este dialogul instituțional. Acestei invitații la colaborare loială în interesul public, Guvernul îi răspunde prin obtuzitate politică, preferând să întrețină un conflict, care îi afectează direct pe cetățeni”, se afirmă în document.
Președintele României solicită public Avocatului Poporului Victor Ciorbea să sesizeze Curtea Constituțională pentru a verifica în ce măsură Ordonanța de urgență de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplinește exigențele constituționale de adoptare.
Tăieri de la serviciile secrete
Proiectul rectificării bugetare a fost publicat, inițial, pe 6 august. Președintele Klaus Iohannis a folosit la maximum termenul legal – potrivit căruia CSAT are la dispoziție 30 de zile pentru a discuta rectificarea bugetară. Pe 24 august, el a anunțat convocarea CSAT pentru data de 4 septembrie.
Între timp, Guvernul a modificat proiectul inițial, anunțând o creștere a cheltuielilor bugetare cu peste 9 miliarde de lei. Executivul a păstrat reducerea de 113 milioane de lei a bugetului SRI, adică 5% din bugetul total al serviciului. Pentru anul 2018, prin proiectul de buget întocmit de Guvernul Tudose și votat de Parlament, SRI are prevăzute credite de 2,3 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde pentru salarii și 623 milioane pentru pensii. Cu alte cuvinte, după diminuare, SRI ar rămâne cu 2,2 miliarde de lei. Suma este mai mare comparativ cu 2017 (2,035 de miliarde ) sau 2016 (când Guvernul Cioloș a alocat 1,887 de miliarde).
De asemenea, Serviciul de Informații Externe pierde 2,8 milioane de lei, Serviciul de Protecție și Pază – 15 milioane, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale – 14,2 milioane. Față de varianta inițială, Guvernul a atenuat tăierile care vizează SIE, SPP și STS.
Preşedintele Klaus Iohannis a suspendat şedinţa de marţi a CSAT afirmând că nu s-a putut obţine consens pentru emiterea avizului necesar rectificării bugetare şi cerând Cabinetului Dăncilă să vină cu un nou proiect. CSAT a avut pe agendă situația bugetelor instituțiilor din zona siguranței naționale, pentru care are atribuția de a emite un aviz consultativ. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este condus de preşedintele ţării, secondat de premier, iar membrii sunt şase miniştri, împreună cu directorii SRI, SIE, şeful Statului Major şi un consilier prezidenţial. Șeful SRI, Eduard Hellvig, a fost înlocuit la ședința de marți de adjunctul său Răzvan Ionescu. Potrivit legii, CSAT adoptă hotărâri prin consens.
Câștigători și perdanți
Potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane de lei.
Bugetele serviciilor secrete au provocat cele mai multe controverse, pentru că era nevoie de avizul CSAT. Proiectul rectificării vizează creșteri și scăderi și în alte domenii. De exemplu, Ministerul Finanțelor Publice ar urma să primească în plus 2,2 miliarde de lei iar Ministerul Dezvoltării Regionale primește în plus 955 milioane. Guvernul alocă încă 333 de milioane de lei pentru Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Comunicațiilor va primi încă 206 de milioane de lei, Ministerul Educației – 178 de milioane, Ministerul Transporturilor – 170 de milioane. Bugetul ANSVSA va fi suplimentat cu 150 de milioane de lei iar cel al Camerei Deputaților cu trei milioane.
Pe lângă serviciile secrete vor pierde bani Ministerul Muncii – 2,5 miliarde de lei, MAE – 43 de milioane, Ministerul Energiei – 47,5 milioane, Ministerul Cercetării – 61,3 milioane de lei, Ministerul Economiei – 15 milioane, Ministerul Apelor și Pădurilor – 7,5 milioane, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 2,3 milioane. Administraţia Prezidenţială va avea, în continuare, bugetul redus cu 11,1 milioane lei.
Cum a ajuns SRI fruntaș în NATO
În 2011, Guvernul Emil Boc (PDL) a cheltuit 1,1 miliarde de lei cu principalul serviciu secret. În mandatul de premier al lui Victor Ponta, bugetul SRI a crescut de la 1,3 miliarde de lei în 2012 la 1,9 miliarde de lei în 2015. În 2016, Guvernul Cioloș a oferit 1,8 miliarde de lei, iar în 2017 SRI a beneficiat de 2 miliarde de lei, sumă care a crescut la 2,3 miliarde în 2018.
Cu alte cuvinte, bugetul SRI este de peste 500 de milioane de euro. Potrivit unei analize realizate de siteul romaniacurata.ro, SRI a reușit astfel să depășească țări NATO precum Polonia (120 de milioane de euro), Spania (250 milioane de euro), Franța (300 milioane euro), Germania (350 milioane de euro), Turcia (371 de milioane de euro), Canada (400 de milioane de euro). În România, bugetul SRI este 0,45% din PIB. Astfel, în Marea Britanie, bugetul MI5 este de 2,4 miliarde de euro, adică 0,33% din PIB. În SUA, FBI are un buget echivalat cu 6,5 miliarde de euro, adică 0,13 % din PIB, precizează sursa citată.
