Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat ieri cele trei legi ale Justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). PNL a anunţat că le va ataca din nou la Curtea Constituţională.
Dacă prima contestație a fost una pe fond, acum liberalii invocă aspecte procedurale. ”O vom face pentru că au fost modificate în această procedură de reexaminare texte care n-au fost declarate neconstituţionale de către CCR”, a explicat Ioan Cupșa (PNL). USR se va alătura acestui demers. ”Amendamentele nu s-au regăsit toate în acele rapoarte şi au fost chesiuni votate într-un anumit fel în comisie şi într-o altă variantă s-au regăsit în rapoarte”, a comentat Ion Stelian (USR). De cealaltă parte a baricadei, argumentul lui Florin Iordache a fost acela că parlamentarii au dezbătut și articolele care s-au corelat cu cele respinse de CCR.
Comisia condusă de Florin Iordache a discutat, ieri, amendamentele senatorilor, păstrând cele mai importante prevederi aprobate săptămâna trecută de Camera Deputaților.
Numirea șefului ICCJ
Printre cele mai importante modificări operate de Comisia Iordache se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). „Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se menționează în Legea privind statutul magistraților. Legea în vigoare prevede că ”preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”. În decembrie, Parlamentul a modificat acest articol, stabilind că șeful statului numește și revocă președintele ICCJ, la propunerea CSM, dar ”preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere”. Ulterior, legea a fost contestată la CCR de ICCJ și de PNL. CCR a constatat, în motivarea deciziei, că „refuzul” preşedintelui României nu avea şi nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degrabă expresia unei consultări între autorităţi, astfel încât eliminarea sa ”nu aduce atingere atribuţiilor preşedintelui”.
Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat și prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL au susținut că modificarea adusă nu este constituțională.
Magistrații, investigați penal și profesional
Parlamentarii au decis că „există eroare judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei”. De asemenea, au stabilit că „statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare“.
Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. “
Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie de îndată ce aceasta este operaţională“ este noua formă a articolului.
Relația magistrați–servicii secrete
Ca urmare a deciziei CCR, comisiile parlamentare pentru controlul SRI și SIE au ieșit din mecanismul de verificare a veridicității datelor trecute de magistrați în declarațiile privind colaborarea cu serviciile de informații. Ca atare, declarațiile vor fi verificate, ca și până acum, de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
