Legea a fost atacată la Curtea Constituţională în 13 februarie, sesizarea fiind formulată de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că Legea pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituțională, se afirmă într-un comunicat al CCR.
În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparține autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, și nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii.
În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetățenilor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba lor maternă și nici oportunitatea înființării unității de învățământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înființarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reținut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecția constituțională a principiului autonomiei locale, prevăzut de art.120 alin.(1) și art.121 alin.(1) și (2) din Constituţie.
Ce conține proiectul de lege
Proiectul legislativ al UDMR pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusiv în limba maghiară, a fost adoptat în 7 februarie de Senat, în calitate de for decizional, cu 71 voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi o abţinere.
Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaţilor la finalul lunii decembrie, cu 18 voturi „pentru” şi o abţinere în comisia de învăţământ a Camerei, iar PMP şi PNL au părăsit sala. Iniţiativa a fost susţinută inclusiv de deputaţii USR, care au explicat că, dincolo de „trocul politic”, se află dreptul copiilor la educaţie.
„Se înfiinţează Liceul Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc, denumit în continuare Liceul, ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 15, corp B, judeţul Mureş, prin divizarea parţială a Liceului ‘Bolyai Farkas’ din Târgu Mureş’”, se arată în proiect.
Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar cea vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic, şi va fi cuprins în reţeaua şcolară începând cu anul şcolar 2018 – 2019, de către Consiliul local Târgu Mureş, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi.
Ungaria a anunţat oficial, în 8 septembrie 2017, că nu susţine aderarea României şi Croaţiei la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar motivul invocat a fost închiderea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgul Mureş.
Ulterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că a vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi au convenit că partea română va rezolva problema de la Liceul Catolic din Târgu Mureş, iar Ungaria va acorda din nou sprijin României pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Scandalul privind desfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a avut la bază o decizie a Tribunalului Mureş din luna iunie 2017, prin care a fost anulată o decizie din 2014 a Inspectoratului Şcolar Mureş care reglementa înfiinţarea noii unităţi şcolare.
În septembrie 2017, procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei pe Ştefan Someşan, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş care „a emis, fără drept”, decizia prin care a dispus înfiinţarea, începând cu anul şcolar 2014-2015, a Liceului Teologic Romano – Catolic din Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” din acelaşi oraş şi transferarea claselor cu specializarea „cultul romano-catolic” care funcţionau în cadrul acestuia (4 clase cu un număr de 103 elevi) la unitatea şcolară nou înfiinţată.
”În realitate, înfiinţarea unităţilor de învăţământ este atributul administraţiei publice locale şi nicidecum al inspectoratelor şcolare. Acest demers al inculpatului a avut drept consecinţe vătămarea intereselor legitime ale unităţii de învăţământ divizată ilegal (diminuarea bazei materiale fără măsuri compensatorii etc.), vătămarea intereselor legitime ale elevilor de la Liceul Teoretic «Bolyai Farkaş», transferaţi la unitatea şcolară nou înfiinţată, a cărei înfiinţare a fost ilegală, crearea unui folos necuvenit fundaţiei respective, prin înfiinţarea în mod ilegal a unităţii şcolare mai sus menţionate căreia i-a fost atribuită personalitate juridică”, spun procurorii DNA.
Alături de fostul şef al ISJ Mureş, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Tamasi Zsolt – Jozsef, director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
