”Am vorbit cu mai mulţi colegi şi am convenit să lucrăm la o lege care să reglementeze sau să dea posibilitatea statului român să sancţioneze aceste lucruri, pentru că aceşti oameni, gen Monica Macovei şi alţi europarlamentari care mint despre propria ţară, care defăimează propria ţară, aduc foarte multe deservicii şi noi din cauza asta pierdem suveranitate, pierdem demnitate, pierdem respect şi nu câştigăm absolut nimic”, a declarat Liviu Dragnea.
Liderul PSD nu a oferit detalii despre proiectul de lege, însă Monica Macovei a fost acuzată de mai mulți lideri social-democrați că ar fi dezinformat Parlamentul European în ceea ce privește legile justiției. Interesant este că o acuzație similară a fost pusă pe tapet de ministrul Justiției, Tudorel Toader, atunci când a cerut revocarea Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA. Toate aceste acuzații au stârnit controverse legate de posibilitatea sancționării unui demnitar privind opiniile referitoare la un proiect de lege. Cu atât mai mult cu cât Liviu Dragnea nu a explicat ce instituție urmează să decidă cine se face vinovat de defăimare.
O primă tentativă ratată
În anul 2016, în calitate de deputat, Liviu Dragnea a iniţiat un proiect de lege privind defăimarea. Deputaţii din Comisia juridică şi din cea pentru Drepturile Omului au adoptat ”Legea defăimării”, mărind, la propunerea preşedintelui PSD, cuantumul amenzilor până la 100.000 de lei pentru cei care aduc atingere imaginii unui grup sau unei comunităţi. La vremea respectivă, însă, proiectul nu făcea referire la defăimarea întregii țări. Confruntat cu criticile societății civile, Dragnea a făcut, treptat, mai mulți pași înapoi, întrucât 2016 a fost an electoral. În prima fază, el a acceptat să elimine criteriul defăimării pe criterii de apartenenţă politică şi de avere pentru a elimina riscurile de ”interpretare greşită”. Potrivit proiectului, persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau ”de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”.
Ulterior, în plenul Camerei Deputaților, proiectul nu a întrunit numărul de voturi pentru adoptare. Adică s-au înregistrat mai multe voturi „pentru”, comparativ cu voturile „contra”, dar nu suficiente pentru adoptarea unei legi organice. A fost, de fapt, o ieșire onorabilă pentru Dragnea, care a putut da vina pe defectarea sistemului electronic de vot al Camerei Deputaților.
