Klaus Iohannis motivează sesizarea CCR în cazul modificărilor Statutului deputaților și sentatorilor, acuzând faptul că dezincriminarea de drept a traficului de influență pentru parlamentari în cazul în care aceștia obțin foloase „nemateriale”, este neconstituțională.
Într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale se arată că „legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor a fost trimisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în data 10 iulie 2018. Prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate cuprinde dispoziții contrare prevederilor constituționale consacrate de art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (1) și alin. (2), art. 69, precum și de art. 147 alin. (4), pentru motivele ce urmează a fi prezentate”.
Mai precis, Administrația Prezidențială susține că „prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituționalitate se instituie posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetățeni și organele administrației publice centrale sau locale sau între aleșii locali și autoritățile publice centrale, respectiv între potențialii investitori și autoritățile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincții, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei inițiative legislative etc.”.
„O astfel de prevedere încalcă dispozițiile art. 11 alin. (1) din Constituție, prin instituirea unei excepții de la reglementările mai sus menționate, dispoziția introdusă venind în contradicție chiar cu reglementarea infracțiunii de trafic de influență în actele amintite”, se explică în comunicatul citat.
Mai mult, Președintele României subliniază și prezența sintagmei „în orice mod” în modificări, când vine vorba de intermedierile ce pot fi realizate de parlamentari între varii cetățeni și organele admistrației publice, care deschide posibilitatea ca aleșii să poate să încalce chiar și acte normative aflate în vigoare.
Administrația Prezidențială are în vedere, în sesizarea aceasta, și fundamentul pentru aceste modificări, considerat de leguitor ca fiind „mandatul reprezentativ” al parlamentarilor. Din punctul de vedere al lui Iohannis, aceasta fundamentare se află într-o contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale pe această tema. De asemenea, Iohannis contestă și partea de lege care stabilește modul în care pot comunica parlamentarii cu celălalte instutuții ale statului.
