Doar 3000 de români din Diaspora au ales să voteze prin corespondență sau au cerut înființarea de secții suplimentare în vederea alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului. Numărul de secții de votare din străinătate ar putea să scadă față de alegerile prezidențiale din 2014. Înscrierile mai sunt posibile până la începutul lui septembrie. Reprezentanții Diasporei cer introducerea înscrierii online, dar Parlamentul este în vacanță.
Un număr de 3.090 de români din Diaspora s-au înscris în Registrul Electoral, din care 2.371 au menționat opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 719 au cerut înființarea de secții de votare suplimentare, potrivit deținute de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cei mai mulţi cetăţeni români care vor să voteze prin corespondenţă sunt în Spania – 929. În Italia sunt 696 de români care vor să voteze prin corespondenţă, iar în Franţa 108.
Situația a provocat îngrijorarea premierului Dacian Cioloș care i-a cerut ministrului delegat pentru Relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor să vină cât mai repede posibil cu un set de propuneri privind organizarea votului în diaspora pentru alegerile parlamentare.
Mai puține secții de votare
Semnalul de alarmă, tras pe ultima sută de metri, vine după mai multe greșeli, intenționate sau nu, ale liderilor politici. Potrivit unei legi adoptate în noiembrie anul trecut, cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate, care vor să voteze altfel decât la ambasade sau consulate, se pot înscrie în Registrul Electoral cu opțiunea vot prin corespondență sau pot cere înființarea de secții speciale. Cei care nu se înscriu, votează la secțiile obișnuite de pe lângă ambasade, consulate, institute culturale. Înscrierile au început pe 1 aprilie și sunt posibile până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Cel mai probabil, perioada electorală (care include mai multe etape premergătoare alegerilor) va demara la începutul lunii septembrie, cu trei luni înainte de alegerile parlamentare.
În aceste condiții, românii din diaspora se tem de repetarea situației de la alegerile prezidențiale din 2014, când mulți alegători nu au apucat să voteze din cauza cozilor de la ambasade. „Toţi politicienii au spus că nu vor să se repete ce s-a întâmplat în 2014, însă eu vă spun că se va întâmpla o catastrofă mult mai mare dacă se merge în ritmul ăsta. Vă dau un singur exemplu: în Spania şi Italia, unde au fost problemele cele mai mari, în Franţa, Anglia, Germania, pentru că în aceste ţări au fost cele mai mari probleme, vor fi mai puţin de jumătate din secţiile de vot din 2014. În 2014 erau 300 de secţii de vot, iar noi am cerut o mie, că am spus că ar fi cifra optimă pentru desfăşurarea alegerilor. Iar acum în Spania vor fi mai puţin de jumătate secţii de vot”, afirmă Daniel Țecu, președintele Federației asociațiilor de români din Europa (FADERE).
De ce nu au aflat românii de noua lege?
Cum s-a ajuns în această situație? Vechea lege prevedea că numărul de secții este stabilit de ministrul de Externe, prin ordin. La alegerile prezidențiale din 2014, au existat, de exemplu, 51 de secții de vot în Italia și 38 în Spania. Vorbim atât de secții obișnuite (ambasade, consulate), cât și de secții speciale (înființate pe baza estimărilor MAE). Prin noua lege, pentru înființarea de secții speciale sunt necesare 100 de înscrieri în Registrul electoral, cu opțiunea de vot în secții speciale, într-o localitate sau grup de localități. Chiar dacă 719 de români s-au înscris pentru secții speciale, nu poate fi înființată niciuna. De exemplu, în Spania există 295 de cereri, dispersate, în Republica Moldova 140 tot dispersate, iar restul țărilor sunt sub 100 (în Italia doar 84). Cu alte cuvinte, pe cifrele de acum se va vota doar la ambasade, consultate, institute culturale.
De ce s-au înscris atât de puțini români? Federația menționează că în ciuda faptul că fostul ministru pentru românii de pretutindeni a derulat o „campanie costisitoare”, 80% dintre ei românii din Diaspora nu ştiu că ei trebuie să se înscrie într-un Registru Electoral sau că s-ar putea să voteze prin corespondenţă sau în secții speciale, potrivit unui sondaj realizat de FADERE.
Soluție refuzată acum un de zile
Concret, o soluție ar fi introducerea posibilității ca românii din străinătate să se înscrie online în Registrul Electoral. „Este anormal pentru un om care locuieşte în diaspora şi vorbim de distanţe de 50, 100 şi chiar 500 de kilometri de un consulat, să trebuiască să te duci până la consulat sau să trebuiască neapărat să trimiţi o scrisoare în zilele acestea în care toată lumea are telefon mobil, poţi face transfer, deci banii tăi îi poţi mişca online, dar nu poţi să te înscrii, nu să votezi, ci măcar să te înscrii online”, afirmă Țecu. O asemenea posibilitate a existat în varianta inițială a legii, dar afost eliminată de majoritatea din jurul PSD, în toamna anului trecut, înainte de votul final din Parlament. Acum, modificarea este greu de operat pentru că Parlamentul este în vacanță. Pe de altă parte, Guvernul ar putea emite o ordonanță de urgență, dar această procedură este la limita Constituției și, oricum, Parlamentul trebuie convocat pentru că ordonanța trebuie depusă în Legislativ, pentru a intra în vigoare. Pe de altă parte, FADERE propune autorităților de la București să mediatizeze necesitatea înscrierii în Registrul Electoral, folosind atât presa românilor din Diaspora, cât și presa din România, urmărită în străinătate.
ÎNSCRIERI
*3.090 de români din Diaspora s-au înscris în Registrul Electoral
*2.371 au menționat opțiunea pentru votul prin corespondență
* 719 au cerut înființarea de secții de votare suplimentare
„Îngrijorați am putea să spunem că suntem noi, cei din diaspora, domnul Cioloș ar trebui să acționeze nu doar să se îngrijoreze. Ne ajung politicienii care doar stau și constată”
Daniel Țecu
președinte Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE)
