Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI. Decizia instanţei supreme este definitivă, închizând practic procesul și înlăturând posibilitatea ca șeful statului să își piardă mandatul, variantă care ar fi apărut dacă pierdea procesul.
Șeful statului a salutat decizia Curții Supreme. „Președintele a fost convins, încă de la început, că nu s-a aflat într-o situație de incompatibilitate și, de aceea, nu a recurs la nici un fel de excepție care ar fi fost de natură să amâne această pronunțare. Domnul preşedinte Klaus Iohannis își afirmă încrederea în profesionalismul și independența sistemului judiciar și recomandă tuturor oamenilor politici să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări din partea Justiției”, se afirmă în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Pe 24 aprilie 2013, ANI a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se afla în stare de incompatibilitate, întrucât avea și calitatea de edil, dar și de reprezentant al municipalității în două AGA (din 5 august 2010, la SC Apă Canal SA Sibiu; din 30 aprilie 2009, la SC Piețe SA), ceea ce contravine prevederilor legale. Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.
Practic, prin decizia de ieri, Curtea Supremă a menţinut decizia Curții de Apel Alba-Iulia, astfel că raportul ANI prin care se constată că Iohannis ar fi fost în incompatibilitate este anulat.
Ce se poate întâmpla cu incompatibilii?
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, pe 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional. „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul menționat.
În aceste condiții, decizia de ieri a instanței supreme, coroborată cu cea a CCR, ridică întrebarea: ce soartă vor avea alți primari acuzați de incompatibilitate de către ANI? Un posibil răspuns apare analizând dosarul lui Klaus Iohannis, acuzat de ANI de participare în AGA la două societăți. Pentru situaţia de la SC Pieţe Sibiu SA, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că, deși primarul Sibiului apărea ca semnatar al actului constitutiv al societăţii SC Pieţe Sibiu SA, pentru care a fost delegat prin hotărâre a Consiliului local, nu a participat în adunările generale ale societăţii, pentru care ar fi fost necesar un mandat concretizat tot printr-o hotărâre de Consiliu Local. ”H.C.L. Sibiu nr. 246/2010 nu conţine un asemenea mandat, astfel că în lipsa altor acte administrative doveditoare, nu se poate susţine că reclamantul a participat în calitate de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale municipiul Sibiu în adunările generale ale S.C. Pieţe Sibiu S.A., societate comercială de interes local”, menționează magistrații. Referitor la acuzația de incompatibilitate în relaţia cu societatea Apă Canal SA, Curtea de Apel a reținut că primarul Klaus Iohannis a participat în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale acţionarilor, ordinare sau extraordinare, fiind mandatat în acest sens prin hotărâre a Consiliului local Sibiu. Judecătorii afirmă, însă, că societatea respectivă este de interes regional, pentru că acţionează în două judeţe (Sibiu şi Braşov) şi nu de interes local așa cum prevede Legea 161/2003.
Cu alte cuvinte, Iohannis nu a făcut, efectiv, parte din AGA la societatea de interes local, iar a doua societate, unde a participat în AGA era de interes regional. Practic, aleșii locali care participă la AGA de interes local sunt, în continuare, pasibili de pedepse. Decizia de ieri în cazul Iohannis, poate, însă, deschide o portiță pentru cei care participă în AGA de interes regional. Cel mai cunoscut caz este al președintelui CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, acuzat de incompatibilitate în cazul RAJA Constanța, care este de interes regional. Însă, un raport al ICCJ în această speţă arăta că nu există o practică unitară pe astfel de cazuri. De altfel, regimul juridic al acestor aleși locali a fost, în permanență, controversat, existând interpretări diferite ale legii. În acest context, majoritatea PSD a trecut prin Senat un proiect în care se prevede explicit că aleșii locali pot participa în AGA pentru societățile de interes regional.
