Dacian Cioloş a evitat, inițial, să-i ostilizeze pe oamenii lui Dragnea. Acum a acceptat susținerea PNL și USR pentru un nou mandat de premier și este prezentat drept omul care poate bloca o nouă guvernare PSD.
Pe 17 noiembrie 2015 guvernul de tehnocrați, condus de Dacian Cioloș, a fost învestit de Parlament cu voturile PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ale minorităţilor. La preluarea mandatului, Cioloș a promis că nu va candida la alegerile parlamentare din 2016. PSD, partidul cu cei mai mulți parlamentari, a făcut un pas înapoi, după demisia lui Victor Ponta din postul de premier, pe fondul protestelor populare. Însă PSD a obținut nominalizarea lui Vasile Dîncu la Ministerul Dezvoltării Regionale, cel care împarte fondurile pentru baronii locali.
Dependent de susţinerea unei majorităţi parlamentare, Cioloş a încercat, la început, să evite disputele cu PSD, scoțând din programul de guvernare alegerea primarilor în două tururi de scrutin, chiar înainte de votul de învestitură. Cioloş a refuzat ulterior să dea curs solicitărilor PNL privind emiterea unei ordonanțe de urgență pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, în condiţiile în care PSD a ameninţat cu boicotarea scrutinului. De asemenea, s-a prezentat în Senat unde a fost chemat în urma acțiunii ANAF de aplicarea unei decizii judecătorești privind executarea silită a trustului INTACT.
Ulterior, însă, victoria la alegerile locale și apropierea alegerilor parlamentare au determinat PSD să ridice tonul declarațiilor la adresa Guvernului, chiar dacă amenințările privind depunerea unei moțiuni de cenzură nu s-au materializat. Pe fondul repetatelor invitații de a se înscrie în PNL, premierul a preferat să își cultive imaginea de om al proiectelor.
El a lansat, pe 1 iulie, proiectul „România competitivă”, însoțit de mesajul că un astfel de demers necesită coerență pe termen lung și nu poate fi finalizat în doar un an de guvernare. Guvernul a emis în luna august o ordonanță de urgență privind corectarea deficiențelor din legea votului prin corespondență – adică exact procedura pe care premierul o refuzase, la începutul anului, în ceea ce privește alegerea primarilor. Mai mult, el a fixat data alegerilor pe 11 decembrie, variantă agreată de PNL, în timp ce PSD propunea 4 decembrie, pentru o prezență cât mai scăzută.
Liderul taberei anti-PSD
Tensiunile dintre PSD și Cioloș s-au manifestat la scenă deschisă la mijlocul lunii septembrie. Liviu Dragnea a criticat de la tribuna Parlamentului discursul prim-ministrului despre starea economiei, spunând că Cioloş nu a vorbit româneşte, ci „limba tehnocraţilor”. „Nu vreau să învăţ limba demagogiei. Creşterea economică nu s-a văzut în buzunarele clientelei”, a replicat prompt Cioloș. De altfel, în aceeași perioadă din ce în ce mai mulți membri ai Cabinetului au început să atace PSD.
În paralel, a continuat campania de umanizare a premierului – de la apariții pe bicicletă, până la refuzul de călători cu avionul la clasa business.
Pe 29 septembrie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, personal, crede că Dacian Cioloş ar face bine să continue proiectele, dar atunci să îşi declare măcar „simpatia sau adeziunea sau preferinţa” pentru partidul cu care ar putea să colaboreze după alegerile parlamentare.
După propunerea președintelui, Cioloș a repetat că nu va candida la alegerile parlamentare, dar pe 17 octombrie a lansat Platforma România 100, un portofoliu de proiecte care ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor. PNL și USR au aderat la această platformă, anunțând că îl susțin pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat de premier.
De altfel, Cioloș a apărut pe afișele electorale ale PNL, în condițiile în care s-a distanțat de acest demers cu jumătate de gură. Premierul a participat deja la o serie de acțiuni ale PNL și USR, inclusiv un miting electoral al liberalilor. Cioloș a fost cel mai hotărât adversar al măsurilor populiste votate de majoritatea din jurul PSD din Parlament, atacând la CCR majorarea salariilor din Sănătate și Educație (impact bugetar de 4,85 miliarde de lei).
