UPDATE 10.30: Întâlnirea dintre ambasadorul SUA la București și Tudorel Toader s-a încheiat. Hans Klemm a declarat că "discuțiile au fost fructuoase".
La plecarea de la Ministerul Justiției, ambasadorul SUA la București a spus că a fost vorba despre o „întâlnire fructuoasă și completă” și că în cursul zilei cele două părți vor redacta o declarație comună, în care vor fi detaliate discuțiile.
„Am discutat despre viziunea și responsabilitățile lui Tudorel Toader, ca ministru. Discuțiile au avut loc într-un spirit de cooperare, am făcut schimb de informații și păreri. Abia aștept să lucrez mai departe cu ministrul și Guvernul”, a spus ambasadorul.
08.29: Ambasadorul Klemm a ajuns deja la sediul Ministerului Justiției.
Ministrul Justi'iei, Tudorel Toader, și ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, se vor întâlni, marți, la sediul Ministerului, potrivit Mediafax.
Ministrul Justiţiei a declarat, luni seara, referitor la declaraţiile ambasadorului SUA la Bucureşti, Hans Klemm, care a susţinut că îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu modificarea legilor justiţiei, că poate este îngrijorat pentru că nu a propus ca procurorul general să fie numit de Senat.
"Poate (n.r. este îngrijorat) pentru că în proiectul de modificare a legilor justiţiei nu am propus sistemul cel mai democratic din SUA prin care procururorul general e numit de Senat. Mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general să fie propus de Senat şi să tindem şi noi spre acelasi standard de democraţie", a declarat Tudorel Toader la Antena 3.
Ministrul Justiţiei a declarat că marţi va avea o întâlnire cu ambasadorul SUA, în urma căreia va afla cum îşi motivează Hans Klemm îngrijorarea.
"Am văzut că media a titrat, oarecum specific modului de abordare, că ambasadorul a chemat ministrul Justiţiei la dialog. De principiu, nu poate să ma cheme la mine în birou. Daca mă chema la ambasadă, mergea. E a treia oară când mă întâlnescu cu ambasadorul. Am primit la Ministrul Justiţiei mai mulţi ambasadori, de fiecare dată la iniţiativa dânşilor.
Mi-a oferit mai multe variante de întrevedere, am oferit varianta mea, pe care a acceptat-o cu promptitudine. Aş fi preferat şi motivarea exprimării îngrijorării. Discursul a fost prin media. Mâine o sa aflu, am să întreb, probabil, sau o să-mi spuna domnia sa. Deşi e foarte posibil ca mâine să nu discutăm de legile justiţiei pentru că în vizitele anterioare m-a invitat să fac o vizită în SUA. Voi vedea mâine (marţi-n.r.)", a mai spus Toader.
Reacţia ministrului vine după ce ambasada a afirmat, referindu-se la propunerile de modificare a legilor justiţiei, că SUA au luat la cunoştinţă de acestea cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar şi că statul de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent.
Miercuri, Ambasada Statelor Unite ale Americii s-a declarat îngrijorată de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august, apreciind că modificările ar afecta independenţa sistemului judiciar. În opinia Ambasadei SUA, instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi, fără imixtiuni politice.
Șeful PSD, Liviu Dragnea, nu a ratat șansa de a-l critica voalat pe ambasadorul Klem, susținând că ar exista diplomați în România care își permit să le interzică parlamentarilor dreptul de a începe dezbaterea proiectului de modificare a Legilor Justiţiei, în timp ce ei merg la miniştri şi încearcă să promoveze interesele unor companii străine, informează News.ro. Atacul lui Dragnea vine după ce ambasadorul Hans Klemm și-a exprimat îngrijorarea asupra modificărilor propuse de Tudorel Toader la Legile Justiției.
„Am văzut ce s-a încercat să se facă ieri la CSM. Şi eu sunt îngrijorat de nişte ambasadori în România care îşi permit să ne interzică şi dreptul de a începe dezbaterea. Urmează să ni se interzică dreptul de a gândi (…). Am înţeles, fiecare cu îngrijorările lui. Şi eu sunt îngrijorat când ambasadorii merg la miniştri în fiecare zi să promoveze interesele unor companii străine. Cine ştie, poate cineva se gândeşte că poate şi asta înseamnă acte de corupţie. Că sigur că dacă aţi merge dumneavoastră la un ministru să promovaţi interesele companiei (…) aţi avea o problemă”, a spus Liviu Dragnea.
Acesta nu este primul atac PSD la adresa lui Hans Klemm. Deputatul social-democrat Liviu Pleșoianu l-a atacat pe ambasadorul american, cerându-i expulzarea, pe motiv că ”nu e absolut deloc treaba ambasadorului Hans Klemm, aşa cum nu e, în general, treaba niciunui ambasador cum anume hotărâm noi să ne construim propriul cadru legislativ”.
Citește și: Un deputat PSD a cerut expulzarea ambasadorului SUA din România pe motiv că are atitudine de guvernator de colonie
Ce prevede proiectul de modificare a Legilor Justiției
Potrivit proiectului de modificare a Legilor Justiției, publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, Inspecția Judiciară va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea".
„Aspectele de fond privind procedura disciplinară în fața Inspecției Judiciare și a secției Consiliului Superior al Magistraturii rămân în vigoare, însă cele care privesc organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare sunt preluate, doar cu modificările izvorâte din reorganizarea Inspecției, de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Sunt introduse unele modificări referitoare la statutul inspectorilor judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, prevăzându-se expres că inspectorii judiciari sunt numiți prin concurs pe un mandat de 4 ani, dintre cei cu cel puțin 10 ani vechime în magistratură", se menționează în expunerea de motive.
Tudorel Toader a declarat, miercuri, că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei.
„În multe ţări, IJ este la MJ. (…) Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi, procurori", a spus Tudorel Toader.
El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi iar IJ are 70 de membri, care au un rol foarte important. „Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi, în acelaşi timp, asigurarea autonomiei, independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a susţinut ministrul Justiţiei.
Proiectul mai conține o serie de modificări, printre care numirea procurorului general și a procurorilor șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.
VEZI AICI DOCUMENTUL PUBLICAT DE MJ
De asemenea, candidaţii la posturile de procuror-şef al PICCJ, DNA şi DIICOT vor susţine un interviu în faţa ministrului Justiţiei, arată una dintre prevederi.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…)
Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura”, se arată în articolul 54 al proiectului de lege, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Ministrul Toader va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie.
„(1) Pentru fiecare dintre funcţiile de conducere, ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri motivate de numire, pe baza îndeplinirii de către procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către aceştia la selecţia pentru funcţia respectivă.
(2) Motivarea propunerilor trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia.
(3) Pe baza îndeplinirii standardelor de evaluare a interviului, precum şi a evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă, ministrul Justiţiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii cel puţin două propuneri de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă”, se mai arată în proiect.
Toader a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete. De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie.
