Un proiect de lege care ar putea mări preţul la cărţi în librării, a stârnit reacţii aprinse între editori, uniuni de creaţie şi parlamentari.
La inițiativa mai multor uniuni de creatori din România, printre care Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Uniunea Teatrală, senatorii au adoptat tacit un proiect de lege care, dacă va fi votat în această formă și în Camera Deputaților, va modifica vechea Lege nr. 35/1994 privind timbrul cultural și va duce la mărirea prețului la cărțile din librării. Proiectul prevede creșterea cuantumului timbrului la un leu, în timp ce, până acum, era de 2%.
Ieri, documentul a fost retras de pe ordinea de zi din Camera Deputaților, iar președintele Comisiei de Cultură, Gigel Știrbu, a declarat, pentru RL, că proiectul nu va fi votat până nu se va ajunge la un consens între reprezentanții editurilor și cei ai uniunilor de creatori. „Pisica nu este la noi, parlamentarii, ci la edituri și uniuni. Acolo este războiul, din cauza taxei de timbru deja existente.
Potrivit legii, taxa de timbru se încasează de 20 de ani, iar editurile sunt obligate să vireze banii către uniuni. Se pare că multe edituri nu au făcut acest lucru, iar uniunile sunt nemulțumite. Noi am lăsat proiectul în dezbatere publică, ca părțile implicate să ajungă la o înțelegere. Vrem să votăm o lege bună, care să mulțumească pe toată lumea”, a spus Gigel Știrbu. Deputatul PNL a susținut că legea este „perfectibilă”.
„Numai în România există timbrul cultural“
Preşedintele editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu s-a declarat, luni, împotriva timbrului cultural.
„În principiu, sunt împotriva timbrului cultural ca atare, pentru că e o practică unică în Europa, numai în România există aşa ceva. Uniunile de creaţie sunt asociaţii profesioniste private, care pot să-şi gestioneze singure nevoile pe care le au. Faptul că o entitate privată apelează la stat pentru a-i fi luat din patrimoniu acestei alte entităţi private o parte, este un lucru care în UE nu e acceptat şi nu e acceptabil în sine. Deci, legea timbrului, pe fond, are un viciu juridic. Dacă ne raportăm la legea care a existat şi care există şi care funcţionează şi o luăm ca atare şi ne încadrăm în cerinţele acestei legi, este un lucru înăuntrul căruia am funcţionat de ani de zile. Dacă mă întrebaţi ce e de preferat între legea cea veche şi noul proiect de lege, noul proiect de lege are vicii juridice şi morale mult mai mari decât legea actuală”, a explicat Liiceanu.
Coordonatorul colecției „Ego. Proză” de la Polirom, Lucian Dan Teodorivici, a scris pe pagina sa de Facebook că mărirea taxei de timbru ar duce nu numai la creșterea prețului la carte, dar va afecta și publicarea cărților scriitorilor români.
„Vă spun sincer de ce sunt însă eu îngrijorat: traducerile, selectate cu grijă, se vor vinde şi vor putea suporta timbrul. Însă literatura română nu vinde colosal, cu câteva excepţii notabile. Editurile, câteva, începuseră totuşi să mizeze pe literatura română. Această eroare numită timbru cultural îi va face pe editori să mizeze pe cărţi care suportă timbrul, mult mai puţin pe literatura română. Şi exact de asta avea nevoie acum literatura română”, a scris Teodorovici.
Uniunea Scriitorilor din România (USR) susține că prin modificările actului normativ „se va înlătura orice posibilitate de evaziune fiscală”.
