Camera Deputaților nu a mai folosit sistemul de vot electronic, în valoare de două milioane de lei, din februarie. În aceste condiții, opinia publică nu poate afla cine sunt aleşii care votează proiectele controversate.
Sistemul de vot electronic a fost utilizat ultima dată pe 17 februarie 2016. Atunci, legea defăimării, inițiată de liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi aprobată. Nervos, social-democratul a dat vina tocmai pe acest sistem, atacându-l implicit și pe președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, la acea vreme președinte executiv al PSD.
„Am mai constatat astăzi cu mare regret că, din păcate, conducerea Camerei Deputaţilor a achiziționat un sistem electronic care pune sub semnul întrebării în mod real votul la toate legile ce au fost votate până acum“, a comentat atunci Liviu Dragnea.
În viziunea sa, „o mână criminală“ a manipulat sistemul electronic pentru ca legea defăimării să nu treacă. După scandal, conducerea Camerei a dispus suspendarea votului electronic, iar deputații au început să voteze prin ridicare de mână, fără a fi înregistrați electronic și fără a exista o evidență a voturilor.
Tehnic DA, politic NU
În paralel, conducerea Camerei Deputaţilor a declanșat o procedură de verificare a instalației de vot. Documentul tehnic, ajuns pe masa Biroului Permanent, contrazicea declarațiile.
„În urma analizei acestui raport, Biroul Permanent a decis că nu există nici o suspiciune cu privire la softul respectiv. Nimeni nu poate interveni în modificarea datelor, este imposibil acest lucru, este clar ca lumina zilei“, a explicat Valeriu Zgonea.
Cu toate acestea, sistemul nu a fost repus în uz, pe motiv că unii parlamentari lasă cartelele de vot în aparat, își înregistrează prezența, după care pleacă de la ședință. În acest fel, crește cvorumul necesar pentru ședință, dar acesta ar deveni greu de atins. Sub acest motiv, conducerea Camerei a cerut schimbarea regulamentului.
După două luni de gândire, Comisia de regulament, condusă de Gheorghe Emacu (PSD), a propus un articol potrivit căruia „în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei consacrate votului final, preşedintele de şedinţă dispune verificarea cvorumului de şedinţă prin realizarea votului de control“. Modificarea a fost votată de plen pe 8 iunie. Noul șef al deputaților, Florin Iordache (PSD), a dat repetate asigurări că votul electronic va fi reintrodus.
Însă au apărut alte obstacole. „Biroul Permanent a decis să ceară grupurilor parlamentare să se înțeleagă și să transmită adrese prin care să confirme că sunt de acord cu reintroducerea votului electronic, că nu mai sunt probleme din punctul lor de vedere. Din câte știu eu, a sosit o singură hârtie în acest sens, de la PNL. Dacă vor sosi toate hârtiile, nu cred că vor mai fi probleme“, afirma liberalul Cristian Buican, secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaților.
Voturi netransparente
Votul prin ridicare de mână, timp de șase luni de zile (iulie și august au fost luni de vacanță parlamentară), a influențat transparența procesului legislativ. Pe de o parte, pentru conducerea Camerei este mai ușor să susțină că este cvorum sau nu, în funcție de interes. PSD are cei mai mulți parlamentari, dar, după dispariția UNPR, nu mai are o majoritate clară la fel ca în trecut. Un alt efect este imposibilitatea de a monitoriza cum votează fiecare deputat, mai ales în cazul proiectelor controversate. Legea plagiatelor, de pildă, a trecut de două ori prin Camera Deputaților.
În nici un caz nu poate fi verificat modul în care au votat deputații. La fel s-a întâmplat și în cazul altor proiecte controversate: scutirea de executare a conturilor partidelor cu datorii, legea pensiilor speciale pentru aleșii locali, pierderea mandatelor aleșilor doar în caz de condamnare cu executare (fiind scutiți cei condamnați cu suspendare) sau dezincriminarea conflictului de interese pentru parlamentarii care și-au angajat rudele în Legislativ. Surse din mediul politic au indicat și un alt posibil efect: derobarea de răspunderea penală.
În iunie 2014, DNA a început o anchetă ce îi viza pe parlamentarii care ar fi luat șpagă pentru a vota o lege privind organizarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
RISIPĂ. Cât ne costă sistemul nefolosit
Sistemul electronic de vot a fost introdus la Camera Deputaților în februarie 2006, când președinte era Adrian Năstase (PSD). Noul sistem de vot a costat două milioane de lei și a fost pus în funcțiune în decembrie anul trecut. Recent, Camera Deputaților a anunțat achiziții suplimentare. Este vorba de 400 cartele de vot și trei seturi de servere, în valoare de 256.000 de lei.