Social-democrații caută soluții pentru validarea mandatului de deputat al lui Dragnea, încălcând Regulamentul Camerei Deputaților. O decizie din 2004 crează precedentul necesar pentru invalidare.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ales deputat de Teleorman, ar putea rămâne în afara Parlamentului, deoarece Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că alegerea unui deputat poate fi invalidată dacă respectivul a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
Liviu Dragnea intră sub incidenţa acestui articol, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraude comise la referendumul din 2012. Procurorii susţineau că Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea – secretar general al PSD – având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Important de menționat – Dragnea nu a fost condamant pentru că a chemat lumea la vot, cum susține propaganda PSD, ci pentru coordonarea unui mecanism de fraudă.
Pe scurt, procurorii au susținut că Dragnea a avut la acces la informații despre cum s-a votat în timp real și nu despre prezență, ceea ce presupune încălcarea secretului votului. Mai mult, Dragnea ar fi fost ajutat de 74 de șefi de secții de votare care ar fi falsificat documente și ar fi introdus buletine suplimentare în urne.
Strategia PSD
Situația lui Dragnea va fi analizată de Comisia de validare și va fi supusă dezbaterii şi votului plenului Camerei Deputaţilor, unde PSD, având majoritatea împreună cu ALDE, ar putea vota pentru salvarea lui Dragnea. De altfel, după ce PNL și PMP au anunțat că vor contesta mandatul lui Dragnea, social-democrații au pregătit terenul pentru a-și salva șeful de partid.
„Pentru ce a fost condamnat Dragnea? Pentru folosirea influenţei de lider politic pentru a obţine foloase. Unde scrie fraudă aici? Articolul pentru care a fost condamnat nu face referire la fraudă electorală”, a comentat Eugen Nicolicea (PSD). El a arătat că referendumul nu este o operaţiune electorală şi că, deci, nu se poate face legătura între condamnarea lui Dragnea şi frauda electorală. La rândul său, șeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a avut o pledoarie originală pentru cauza lui Dragnea.
„Mi s-ar părea anormal să scoatem de la naftalină un articol care trebuia să fi funcţionat până acum, pentru că articolul a fost valabil tot anul 2016, tot anul 2015, de la referendum încoace tot a fost valabil şi văd că n-a fost invocat”, a comentat liderul ALDE. Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunțat că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă plenul va valida mandatul lui Dragnea.
Precedent parlamentar
În ciuda afirmațiilor liderilor PSD și ALDE, trebuie menționat că în Parlament există deja un precedent în acest sens. Astfel, în 2004, Senatul a emis o hotărâre (58/2004) prin care a invalidat mandatul de senator al lui Brândușel Nichitean (Alianța DA), urmărit penal pentru fraudarea votului. Decizia s-a luat pe baza unui articol din Regulamentul Senatului similar cu cel al Camerei Deputaților, deși Nichitean nu era, la dată respectivă, condamnat defintiv. El fusese, însă, prins votând de cinci ori la alegerile parlamentare. Simpla existență a dosarului a fost suficientă pentru invalidarea mandatului, după cum reiese și din stenograma ședinței.
„Faţă de această situaţie, comisia noastră a constatat că în legătură cu alegerea domnului Nichitean Vasile Brânduşel există încălcări ale legii, în sensul art. 7, citat mai înainte, din Regulament, ba, mai mult, nu numai că există încălcări, dar chiar domnul Nichitean este autorul acestor încălcări, fapte care sunt deja de notorietate”, a menționat Antonie Iorgovan, șeful Comisiei de validare.
Condamnarea din aprilie 2016 îi creează liderului PSD probleme şi în ceea ce priveşte preluarea funcţiei de prim-ministru. O lege adoptată în 2001 chiar de către PSD, condus la acea vreme de Adrian Năstase, interzice persoanelor condamnate penal să fie membri ai Guvernului. Și în acest caz, social-democrații caută soluții pentru a ocoli actul normativ.
PSD nu a identificat nicio soluție iar Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, nu a anunțat, încă, dacă va sesiza CCR. În aceste condiții, Dragnea a amânat anunțarea propunerii pe care PSD i-o va face președintelui Iohannis pentru postul de premier.
Steluța Cătăniciu își poate pierde mandatul
Un alt deputat în pericol să își piardă mandatul este Steluța Cătăniciu (ALDE). Potrivit Agenției Naționale de Integritate (ANI), Cătăniciu a fost condamnată definitiv pentru conflict de interese. Ea are interdiciţie de a mai ocupa vreo funcţie eligibilă timp de trei ani de la încheierea actualului mandat de deputat. Cătăniciu a susținut în permanență că ei nu i se aplică interdicția pentru că a fost condamantă pentru o faptă comisă în calitate de consilier local și nu în calitate de parlamentar.
O prevedere din legea ANI (176/2010) menționează că interdicțiile se aplică pentru „aceeași funcție”, fapt ce i-a permis, în 2014, lui Mircea Diaconu să candideze pentru Parlamentul European deși fusese declarat incompatibil în calitate de senator al României. Ulterior, însă, Curtea Constituțională a hotărât că sintagma „aceeași funcție” se interpretează în sensul „orice funcție eligibilă”, pentru că altfel actul normativ ar fi lipsit de conținut (Decizia 418/2014).
Pe de altă parte, Cătăniciu susține că deja au trecut cei trei ani de la încheierea mandatului de consilier local 2008-2012 în care a avut loc conflictul de interese. Însă, potrivit ANI, decizia finală a justiției a fost luată în 2014. De altfel, ANI a obținut, deja, anularea unor mandate ale unor consilieri locali aleși în 5 iunie, în condiții similare cu Cătăniciu.
