Victor Alistar, director executiv al Transparency România, vrea un nou mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce prima dată a fost scos de Curtea Constituțională.
Doi membri ai societății civile votați de Senatul României fac parte din plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe lângă cei 14 magistrați aleși dintre judecători și procurori și trei membri de drept (ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al României). Toţi 19 membri vor avea un mandat de 6 ani, care începe în ianuarie 2017 și se termină în ianuarie 2023.
Victor Alistar, director executiv al Transparency România, a trimis o adresă președintelui Senatului, prin care l-a anunțat că își depune candidatura pentru CSM. A semnat adresa din calitatea sa de conducător al ONG-ului, în condiţiile în care, potrivit legii, candidații sunt propuși de organizații neguvernamentale.
Mai mult, aceasta nu este prima candidatură a lui Victor Alistar pentru CSM. În 2010, deși se afla în stare de incompatibilitate stabilită de Agenția Națională de Integritate (a fost simultan funcționar public, avocat și director al unui ONG), Senatul României l-a validat ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Validarea sa a fost contestată la Curtea Constituțională a României, dar până să apară decizia CCR, Victor Alistar a fost membru CSM cu drepturi depline.
Judecătorii constituţionali au decis că directorul Transparency International trebuie să iasă din consiliu, la sfârșitul lunii ianuarie 2011. Dar scurta perioadă în care a activat în CSM este considerată un mandat și, potrivit deciziilor CCR, o persoană are dreptul la un singur mandat în forul care garantează independenţa justiţiei, indiferent de mărimea perioadei în care l-a exercitat.
Victor Alistar are o biografie bogată în incidente procedurale. După ce a fost exclus din CSM pentru incompatibilitate, un an mai târziu, deși se afla tot în perioada interdicţiei de a ocupa o funcție publică, din cauza incompatibilităţii, a fost propus pentru o poziţie de ministru de către premierul de atunci Victor Ponta.
Victor Alistar a fost implicat și într-un scandal cu iz penal, privind declarații false, dar nu s-a început urmărirea sa penală. Mai mult, a fost acuzat de presă că și-a plagiat lucrarea de doctorat.
În ciuda insistenţelor noastre, directorul executiv al Transparency International nu a putut fi contactat pentru a comenta candidatura sa la CSM.
Alţi reprezentanţi ai societăţii civile
Pentru CSM candidează și alte șase persoane propuse de diferite organizații neguvernamentale.
Spre exemplu, avocatul Antonie Popescu este propus de Centrul de Resurse Juridice; Codru Vrabie este propus de APADOR-CH; Romeu Chelaru e propus de Fundația Camera de arbitraj și mediere Iași; Dragoș Rădulescu e propus de Forumul Regional al Drepturilor Omului din România; Mădălina Tomescu – de Centrul pentru promovarea nediscriminării și egalității de șanse și Radu Motica, propus de mai multe ONG-uri. Dintre candidați, în acțiuni ale societății civile s-au evidențiat Codru Vrabie și Antonie Popescu, ultimul prin implicarea în apărarea victimelor Revoluției și ale Mineriadelor.
Sancționată deontologic, aleasă în CSM
La adunările generale ale judecătorilor și procurorilor au fost aleși nouă judecători și cinci procurorii, cum prevede legea. Între magistrații aleși se află și judecătoarea Gabriela Baltag, președinta Asociației Magistraților din România, sancționată deontologic anul acesta de către CSM.
Judecătorii aleși sunt: Mariana Ghena și Simona Marcu de la Înalta Curte; Lia Savonea, Andreea Chiș și Tatiana Țânț din partea curților de apel; Gabriela Baltag și Evelina Oprina din partea tribunalelor și Bogdan Mateescu din partea judecătoriilor.
Componența CSM este importantă deoarece membrii Consiliului dau tonul atitudinii față de derapajele de la regulile principale ale unui stat de drept: separația reală a puterilor, interzicerea imixtiunilor politicienilor în treburile Justiției, sancționarea acestora prin atitudini publice.
