Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat că nu acceptă propunerea PSD-ALDE de a o desemna pe Sevil Shhaideh premier şi a cerut un al nume din partea coaliției majoritare. „Am cântărit cu grijă argumentele pro şi contra, şi am decis să nu accept această propunere”, a spus preşedintele, fără a face publice motivele pentru care a refuzat să o nominalizeze pe Shhaideh. Anterior refuzului prezidențial, în spațiul public circulaseră o serie de controverse legate de activitatea soțului acesteia, Akram, acesta fiind acuzat că este simpatizant al regimului Bashar al-Assad. De asemenea, Shhaideh a fost criticată pentru lipsa de anvergură politică, fapt care ar putea avea ca efect subordonarea față de liderul PSD, Liviu Dragnea.
După anunțul președintelui, liderul PSD Liviu Dragnea, l-a acuzat pe Klaus Iohannis că vrea să declanșeze o criză politică și că nu vrea să respecte votul din 11 decembrie. Dragnea anunțat că PSD și ALDE vor lua o decizie în zilele următoare și a invocat inclusiv varianta suspendării șefului statului. „Este o avalanșă de mesaje în ultimele ore de la oameni care s-au simțit jigniți și care cer suspendarea. Dacă în urma acestei analize vom ajunge la concluzia că pentru țara e bine să-l suspendam pe președinte nu o să am nicio ezitare”, a afirmat liderul PSD.
Social-democrații au la dispoziție și alte variante, și a anume aceea ca PSD să facă o altă nominalizare, caracterizată, însă, de Liviu Dragnea drept „o ofertă otrăvită” a președintelui. „Cine ne poate garanta că acea propunere va fi acceptată? O altă propunere e foarte posibil să fie târâtă prin presă și să fie prezentată ca un agent KGB, sau terorist de-a binelea, sau coruptul corupților”, a comentat Dragnea. „În opinia mea, preşedintele vrea suspendare, pentru că se gândeşte, în opinia mea greşit, că se poate reinventa. Trebuie să ne gândim foarte bine dacă aruncăm țara în această criză politică ”, a fost modalitatea prin care liderul PSD a lăsat deschise ambele variante – o nouă propunere sau suspendarea președintelui.
La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că la discuţiile de la Cotroceni, unde a fost chemat de Iohannis, şeful statului i-a spus „foarte clar că va face tot ce va fi cu putinţă pentru a nu numi un premier din partea PSD” și că șeful statului „vrea să declanşeze un război total”.
La unison cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, Dragnea a invocat o decizie a CCR din 2014, pe care au interpretat-o în sensul în care președintele nu poate refuza o propunere din partea unei majorități constituite oficial. Liderii PSD și ALDE vorbesc de formarea unei comisii care să verifice dacă Iohannis a încălcat Constituția. Însă, PSD și ALDE invocă o decizie a CCR în ceea ce priveşte rolul preşedintelui care se referă la proiectul eşuat de revizuire a Constituţiei, şi nu la actuala Constituţie, rămasă nemodificată. Potrivit Constituției în vigoare, șeful statului desemnează premierul, în urma unor consultări cu partidele politice. Președintele nu are nicio obligație de a accepta numele propus de partidele câștigătoare. Chiar și UDMR, partid care a semnat un protocol parlamentar cu PSD și ALDE a cerut, ieri, prin vocea lui Kelemen Hunor, ca Liviu Dragnea să facă o nouă propunere. De altfel, o teză identică a fost susținută de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean. „Să vină cu altă propunere (PSD – n.r.). Nu-l poate obliga nimeni pe preşedinte să desemneze o persoană pe care nu o doreşte”, a precizat, Zegrean. Și președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a cerut PSD să propună un alt premier.
Însă, pe baza deciziei din 2014, anterior refuzului prezidențial, Dragnea invocase posibilitatea de a se adresa Curții Constituționale (CCR).
Potrivit Constituției, CCR “soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. Or, PSD nu este autoritate publică pentru a putea invoca un conflict de natură constituțională cu șeful statului. Totuși, ar putea exista o portiță pentru sesizarea CCR. Dacă Parlamentul, dominat de PSD și ALDE, adoptă o hotărâre de susținere a lui Shhaideh drept premier, s-ar putea ajunge la judecata CCR. ”Se poate ajunge, în acest scenariu, bineînțeles. Dar noi trebuie să avem răbdare, să vedem cum vor evolua lucrurile. Ar fi destul de ciudat ca judecătorii Curții Constituționale să decidă cine este prim-ministru”, a precizat Zegrean.
Ce prevede Constituția
*Articolul 85 Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
*Articolul 103 Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Ce puteri mai are Cioloș
Ultima ședință a Guvernului Cioloș cu puteri depline a avut loc pe 15 decembrie.
