Un vot precum cel de marți, din Camera Deputaților, când 231 de aleși au blocat urmărirea penală a premierului, este de neînțeles pentru majoritatea oficialilor europeni și americani. Totuși, „performanța“ tipic românească poate fi explicată dacă ne uităm la câteva cifre: din cei 555 de senatori și deputați, 75 sunt urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați. Lor li se vor adăuga alte câteva zeci din „lotul 145“.
Deputatul PSD de Olt Daniel Bărbulescu este cel care a adăpostit în propria casă seiful, lingourile din aur și câteva dintre tablourile ex-ministrului Darius Vâlcov, trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupție. Bărbulescu, scăpat de urmărire penală în dosarul prietenului și nașului său doar pentru că a furnizat procurorilor informații și probe, nu s-a sfiit în mai anul trecut să depună un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală astfel încât să fie urgentată eliberarea condiționată. Ezitări nu au avut, la începutul lunii aprilie 2015, nici deputații PSD Marius Manolache, Marian Ghiveciu, Florin Pâslaru și Cătălin Marian Rădulescu atunci când au semnat, alături de alți colegi, un proiect legislativ cu zeci de modificări la Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
De la îngreunarea dispunerii măsurilor preventive (să fie luate doar dacă există probe din care să rezulte vinovăția dincolo de orice îndoială) și schimbarea modului de calcul al pedepselor până la reducerea termenelor de prescripție, descurajarea denunțătorilor și reconsiderarea modului de apreciere a gravității faptelor, legile penale ar urma să sufere ample transformări. Evident, toate cu efecte dezastruoase asupra activității și independenței procurorilor. Câteva „detalii“: Manolache, fin al premierului Victor Ponta, este urmărit penal în dosarul Realitatea Media, în timp ce Ghiveciu și Rădulescu sunt trimiși în judecată (primul, din 2012, într-un dosar de corupție; al doilea, din aprilie 2014, pentru dare de mită și acte de comerț incompatibile cu funcția). Pâslaru, al patrulea muschetar, stă și mai prost la capitolul integritate, fiind deja condamnat, în prima instanță, la o amendă penală de 2.000 lei pentru conflict de interese.
Să nu-i uităm nici pe deputații Kerekes Karoly (UDMR) și Niculae Mircovici (minorități), care, în urma acțiunii Agenției Naționale de Integritate, s-au ales cu niște condamnări pentru conflict de interese (primul – 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare, al doilea – 6 luni cu suspendare). Acest „amănunt“ nu i-a împiedicat pe cei doi să semneze un proiect de modificare tocmai a Legii ANI, în sensul îndulcirii interdicției de a mai ocupa vreo funcție publică timp de trei ani (încălcând, pe parcurs, și o decizie a Curții Constituționale).
Iar exemplele de genul celor deja menționate pot continua, căci aleșii și-au făcut o tradiție din modificarea legilor care îi incomodează. Am fost declarat incompatibil sau în conflict de interese de către ANI? Nici o problemă, până tranșează instanța definitiv disputa cu Agenția, modific legea astfel încât să scap de problemă. Sunt urmărit penal sau trimis în judecată pentru abuz în serviciu sau conflict de interese? Se rezolvă, depun repejor o propunere de modificare a Codului Penal și a altor legi care mă încurcă. Iar susținători se găsesc, căci mulți colegi senatori și deputați au probleme cu ANI și/sau cu DNA.
Comisiile, pline și ele de „dalmațieni“
Să ne uităm doar la comisiile juridice, structuri pe masa cărora poposesc toate proiectele de lege, pentru raport sau măcar aviz. La Cameră, Comisia juridică este condusă de conservatorul Bogdan Ciucă, deputat care a fost urmărit penal în dosarul fugarului în Kenya Mihail Boldea. Membri în comisie sunt deja menționații deputați PSD Daniel Bărbulescu și Marius Manolache, dar și Steluța-Gustica Cătăniciu (PLR, a fost declarată incompatibilă de ANI și a pierdut procesul), Ibraim Iusein (minorități, figurează în „Lotul 145“), Mate Andras-Levente (UDMR, condamnat, în februarie 2015, definitiv, la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru conflict de interese). Din Comisia juridică au mai făcut parte, de la începutul actualei legislaturi încoace, Ioan Adam (PSD, trimis în judecată, în ianuarie 2015, în dosarul lui Viorel Hrebenciuc), George Becali (condamnat, între timp și eliberat condiționat), Dănuț Culețu (PDL, trimis în judecată, în ianuarie 2015, într-un dosar privind restituirile ilegale în județul Constanța) și Cătălin Theodor Niculescu (PNL, trimis în judecată, în aprilie 2015, în dosarul șefului ANI, Horia Georgescu).
Să ne uităm și la Comisia juridică a Senatului. Vicepreședinte este social-democratul Ovidiu-Liviu Donțu, al cărui nume apare în dosarul președintelui CJ Suceava, Cătălin Nechifor. Pe lista foștilor membri îi găsim pe Tudor Chiuariu (PNL, condamnat la 3 ani și șase luni cu suspendare în dosarul „Poșta Română“ și trimis în judecată, în ianuarie 2015, în dosarul lui Viorel Hrebenciuc) și Olosz Gergely (UDMR, a fost condamnat, în prima instanță, la 7 ani de închisoare cu executare; între timp a și demisionat din Parlament).
Cazanciuc, Nicolicea, Nicolae
În contextul scandalului Ponta și al multiplelor modificări pe care social-democrații și aliații lor vor să le aducă, mai mult ca oricând, Codurilor Penale, s-au întețit zvonurile despre o iminentă schimbare la nivelul conducerii Ministerului Justiției. Faptul că social-democrații sunt nemulțumiți de prestația lui Robert Cazanciuc, văr prin alianță cu Victor Ponta, este binecunoscut. Să ne amintim doar declarația lui Radu Mazăre din august 2014: „Robert Cazanciuc este un papă-lapte! Eu, la Craiova, am găsit un partid înfricoșat. Toți tremurau să nu o supere pe doamna Kövesi și din astea!“. Criticile s-au accentuat pe măsură ce s-au înmulțit „victimele“ DNA și, potrivit unor surse, ele ar fi atins un punct critic luni, în ședința PSD în care s-a discutat situația lui Ponta.
Concret, în numele poporului pesedist, mai multe voci au cerut înlocuirea lui Cazanciuc, pe motiv că nu ar fi reacționat suficient de dur la evoluțiile recente din justiție (inclusiv prin a cere demisia lui Kövesi) și nu le-ar fi dat social-democraților sentimentul că este într-adevăr „de-al lor“. Cum nu au avut câștig imediat de cauză, contestatarii ar fi promis să repună subiectul pe tapet la fiecare ședință a conducerii extinse a PSD. În plus, pentru a accentua presiunea asupra lui Ponta, către presă au început să se „scurgă“ nume de posibili înlocuitori ai lui Cazanciuc.
Printre aceștia, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae, parlamentari care s-au remarcat și ei prin proiecte de modificare a legilor penale. Primul, actual ministru UNPR pentru Relația cu Parlamentul, s-a și grăbit să comenteze că ar fi onorat de propunere și că ar putea-o accepta doar „cu susținerea domnului vicepremier Gabriel Oprea“. Al doilea, cunoscut ca fiind un apropiat al președintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-ar bucura de susținerea mai multor membri ai Comitetului Executiv. În acest context, ieri a apărut, spre după-amiază, și zvonul că Robert Cazanciuc ar rămâne în fruntea MJ, dar ar trece la UNPR. Prin această mutare, Ponta ar scăpa de presiunea colegilor și l-ar păstra și pe Cazanciuc.
”Ceea ce s-a întâmplat în Parlament îmi demonstrează că legea nu este egală pentru toți.“- Livia Stanciu, președintele Curții Supreme, despre votul în cazul Victor Ponta
Mădălin Voicu și Cristina Pocora, printre cei 145 de deputați anchetați pentru că și-au angajat rudele
Parchetul a declanșat o anchetă de amploare, care vizează 145 de foști și actuali deputați. Denunțul a fost depus de un coleg deputat, Merka Adrian Miroslav, de la minorități, judecat pentru conflict de interese. Printre cei denunțați sunt: Mădălin Voicu (PSD), Eugen Bejinariu (PSD), Mihăiță Calimente (PNL) și Cristina Pocora (PNL). Ancheta nu-i vizează și pe senatori.
De asemenea, lista nu-i cuprinde nici pe parlamentarii care au obținut, pentru sine sau pentru altul, contracte pe bani publici, infracțiune încadrată tot la conflict de interese, spre exemplu Victor Ponta.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a primit denunțul de la o instanță a ICCJ, care judeca un deputat pentru conflict de interese deoarece și-a angajat o rudă la cabinetul de parlamentar.
Revoltat că nu toți colegii săi sunt inculpați și judecați, deputatul a depus la instanța Înaltei Curți o listă completă, cu 145 de deputați, listă ce provenea de la Camera Deputaților, cu numele colegilor din legislaturile 2004-2008 și 2008-2012 care și-au angajat rudele la cabinetele de parlamentar, dar care nu erau acuzați de conflict de interese, spun surse PSD.
Deputatul a depus lista ca probă în apărare, solicitând instanței egalitate de tratament cu colegii săi. Lista depusă la ICCJ conținea date exacte cu numele și prenumele deputatului, perioada în care și-a angajat rudele, numele rudei. Se poate observa clar că este vorba de un document al Camerei Deputaților, spun surse din PSD.
Pe listă, cei mai mulți dintre deputați sunt din PSD, urmați de cei din PNL, PDL, PRM (în legislatura 2004-2008), UNPR, UDMR, PC, minorități. Unii dintre deputați apar cu rude angajate în ambele legislaturi, spun sursele noastre.
Magistrații de la ICCJ, potrivit procedurii, au trimis documentele la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică –, pentru a se face cercetări.
Procurorii trebuie să se grăbească să înceapă urmărirea penală „in rem“ (pentru faptă), deoarece în scurt timp, în unele cazuri (respectiv pentru cei din legislatura 2004-2008), intervine termenul de prescripție.
Ancheta NU-i vizează și pe senatori. NU se știe câți senatori se pot afla în aceeași situație cu deputații-denunțați deoarece nici un senator judecat pentru conflict de interese nu a depus denunț.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut oficial Camerei Deputaților documentele cu privire la cei 145 de deputaţi denunțați pentru a face verificări privind angajarea unor rude la cabinetele parlamentare.
Sursele „României libere“ spun că pentru unii dintre ei s-a început deja urmărirea penală, în urma sesizării Agenției Naționale de Integritate. Întrebarea care se pune este: de ce Camera Deputaților, dacă tot deținea aceste liste, NU le-a trimis la ANI?
Cine a acoperit infracțiunile? Potrivit legii, și funcționarii de la Camera Deputaților care au ascuns listele sunt pasibili de pedeapsa penală. Ca și cei de la Senat, de unde încă nu au apărut liste cu cei aflați în conflict de interese. Cel mai probabil, și la Senat s-a făcut o astfel de centralizare.
Potrivit Codului Penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.
