Parlamentul a încălcat Constituția în mod repetat: Șapte situații în care aleșii au ignorat legea fundamentală | Cea mai citită analiză a săptămânii

Politicienii care vor schimbarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, o acuză de încălcarea Constituției, invocând o decizie a CCR. Însă, Parlamentul a încălcat de mai multe ori legea fundamentală, fără să existe vreo sancțiune.

Share

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 02.04.2017 - 16:29

Politicienii care vor schimbarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, o acuză de încălcarea Constituției, invocând o decizie a CCR. Însă, Parlamentul a încălcat de mai multe ori legea fundamentală, fără să existe vreo sancțiune.

Decizia ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a nu propune revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și a procurorului general, Augustin Lazăr,  a provocat iritare la vârful PSD. Președintele Liviu Dragnea, a declarat că nu își asumă decizia ministrului Justiției.

„Din păcate, nu am ce să susţin, pentru că ori mă aşteptam la o argumentaţie în care să ne spună tuturor de ce trebuie să fie menţinuţi în funcţie şefii Parchetelor, ceea ce era o opţiune şi un rezultat al evaluării, ori argumentaţie pentru a cere revocarea lor. În schimb, am văzut o argumentaţie pentru a fi revocaţi cu o concluzie pentru a fi menţinuţi. Din păcate, nu am ce să susţin şi trebuie să recunosc că am o oarecare dezamăgire”, a comentat Dragnea.

Propaganda PSD și a televiziunilor apropiate a insistat pe faptul că Laura Codruța Kovesi trebuia debarcată pentru că a încălcat Constituția, fapt dovedit de decizia CCR în cazul anchetării ordonanței 13/ 2017. Teoria a fost lansată pe piață de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Însă, la rândul lor parlamentarii au încălcat de mai multe ori Constituția, fără ca vreun politician să fie sancționat.

* Tăriceanu a ignorat Constituția pentru Șova. În martie 2015, Senatul, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a respins o cerere a DNA de arestare preventivă a lui Dan Șova. Însă senatorii au aplicat un regulament intern care nu fusese pus în acord cu Constituția, în ciuda unor decizii ale CCR în acest sens. Tăriceanu a refuzat să publice hotărârea de respingere, pentru a nu putea fi atacată la CCR, dar a fost obligat de o decizie a judecătorilor constituționaliști. „Refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare”, se menționează în decizia CCR. După publicarea documentului, CCR a declarat neconstituțională hotărârea Senatului. Tăriceanu, care cere demisia lui Kövesi pentru o decizie similară, este și astăzi președintele Senatului.

* Protejarea sistematică a incompatibililor. În 2012, Senatul a refuzat să vacanteze mandatul lui Mircea Diaconu, deși acesta fusese declarat incompatibil, prin decizie definitivă. CCR a constatat existența unui conflict de natură juridică între instituții, pentru că Senatul și-a însușit atribuții ale Justiției. ”Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii că în România există persoane, instituții, autorități cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecăto-rești, deci care sunt mai presus de lege”, afirmă judecătorii CCR.  Curtea a luat o decizie similară și după ce Senatul a refuzat să vacanteze mandatul lui Akos Mora (PNL), declarat incompatibil. În ciuda acestor precedente, de atunci s-au înmulțit cazurile de parlamentari incompatibili ale căror mandate nu au fost vacantate – Steluța Cătăniciu (ALDE), sau Cristian Marciu (PSD).

* Lege neconstituțională, rediscutată. Comisia juridică a Senatului analizează două proiecte legislative care stipulează că demnitarii nu mai au voie să ocupe timp de trei ani „aceeași funcție publică” pe care o aveau atunci când au fost găsiți în incompatibilitate, dar pot ocupa orice altă funcție. Dezbaterile au fost reluate deși CCR a respins printr-o decizie (418/2014) interpretarea dată de parlamentari.

„A accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb, ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept”, menționează CCR.

* Traseismul neconstituțional, încurajat. În august 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță de urgență prin care aleșii locali primeau 45 de zile în care își puteau schimba partidul fără a-și pierde mandatul, prin derogare de la statutul aleșilor locali. Potrivit unui raport ExpertForum, 552 de primari au migrat, dintre care 436 s-au îndreptat către PSD. Legea de aprobare a ordonanței a fost declarată neconstituțională de CCR în ianuarie 2015. Însă în dezbaterile parlamentare PSD a tergiversat votul și a refuzat să menționeze în proiect faptul că aleșii traseiști își vor pierde mandatele. Legea de respingere a fost aprobată de Senat abia luna aceasta, la doi ani de decizia CCR, fără niciun efect practic.

* Pensii curat neconstituționale. Pe 21 decembrie 2015, Senatul a aprobat legea privind pensiile speciale ale primarilor, după modelul celor pentru parlamentari. În februarie 2016, legea a fost declarată neconstituțională. Cu toate acestea, în iunie 2016, Senatul a revotat proiectul, schimbând de formă articolele neconstituțio-nale, care aveau însă, același efect. În iulie 2016, CCR a respins, din nou, legea, însă decizia nu a fost pusă în aplicare nici până astăzi. 

* Ping-pong cu mandatele aleșilor locali. Pe 21 decembrie 2016, Senatul a votat un proiect potrivit căruia aleșii locali își vor pierde mandatele doar în cazul unor pedepse cu executare, eliminând sancțiunile pentru cei condamnați cu suspendare. În iulie 2015, CCR a decis că legea este neconstituțională. Cu toate acestea, proiectul nu a fost pus nici până astăzi în acord cu decizia CCR.

* Memorandumul cu Rompetrol, uitat în sertare. Pe 28 mai 2013, Senatul a aprobat un proiect de lege privind aprobarea Memorandumului de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group. Pe 21 noiembrie 2013, CCR a declarat legea în ansamblu ca fiind neconstituțională. Cu toate acestea, nici astăzi parlamentarii nu au pus legea în acord cu decizia CCR. Pe 28 iunie 2016 legea a fost respinsă de Camera -Deputaților și de atunci a rămas în sertarele Senatului, condus de Călin Popescu Tăriceanu.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...