117 deputați și 34 de senatori, în total 151 de parlamentari, candidează la alegerile locale din 5 iunie, adică un sfert din numărul total de parlamentari, 541.
Dintre parlamentari, 53 au optat pentru primării, iar restul pentru posturi de consilieri. Unii vor să se refugieze din Parlament în administrația locală, alții vor să fie locomotive electorale pentru partidele lor. Senatorii și deputații care au optat pentru administrația locală pot fi împărțiți în două mari categorii. O parte dintre ei au afirmat că își doresc posturi în administrația locală, din motive legate de proasta imagine a Parlamentului sau pentru că au nevoie de o variantă de rezervă. Astfel, președintele comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc (PNL) a declarat recent că a optat pentru Primăria Brăila pentru că nu mai vrea să fie implicat în luarea unor decizii controversate.
Citește și: Harta alegerilor locale. Candidații care vor să îți conducă orașul
„Prea multe scandaluri de corupţie legate de parlamentari. Au fost acele voturi pe pensii speciale, au fost acele încercări de a amnistia şi de a favoriza oameni cercetaţi sau urmăriţi penal. Nu mă simt parte din acest sistem pentru că sunt un om tânăr”, a comentat Boboc. Alții par să fi prins, în sfârșit un culoar favorabil. Senatorul ALDE Christian Gigi Chiru a candidat și în trecut la Primăria Constanţa, dar a pierdut în fața lui Radu Mazăre. Acum, prin retragerea din politică a baronului de Constanța, Chiru e convins că ar putea câștiga. „Renunţ cu mare drag la funcţia de senator pentru că de opt ani de zile mă pregătesc să fiu primarul oraşului Constanţa”, a comentat acesta. Alți parlamentari spun că au primit misiune să îmbunătățească scorul formațiunii. „Partidului nu trebuie doar să îi ceri, ci și să-i oferi, ori cel mai bun ajutor în momentul de față este atunci când partidul are nevoie de oameni vizibili. Acești oameni vizibili, dacă fac parte dintre ei, eu mă simt foarte bine”, a explicat Dumitru Oprea, senator PNL, candidat pentru CJ Iași.
Dincolo de cazurile punctuale, fenomenul migrației către administrația locală are și o explicație mai puțin nobilă: reducerea numărului de parlamentari scade șansele senatorilor și deputaților de a mai obține un nou mandat. În prezent, Legislativul are 541 de parlamentari, iar la viitorele alegeri, care vor avea loc cel mai probabil în noiembrie vor fi aleși doar 466 de senatori și deputați. Cum la fiecare partid au apărut o serie de nume noi, este clar că o parte din actualii titulari trebuie să se reorienteze.
Se va schimba majoritatea parlamentară?
Cum cei care vor câștiga la alegerile din 5 iunie vor obține mandate de patru ani de zile, iar actualii senatori și deputați mai au șase luni de mandat, foarte mulți vor opta pentru administrația locală. Excepție vor face probabil doar cei care au candidat pentru a ridica scorul partidului. Este cazul în special al celor de pe listele de consilieri și care se pot retrage în favoarea următorului clasat. În funcție de proveninența politică a paralamentarilor aleși în administrația locală, se poate schimba și majoritatea în Legislativ, în sesiunea de toamnă. Din acest motiv, PSD încearcă să rezolve majoritatea subiectelor delicate în luna iunie, ultima a sesiunii actuale.
Parlamentari care au optat pentru administrația locală
Printre senatorii care candidează la alegerile locale se numără Gabriela Firea (PSD) – Primăria București, Daniel Barbu (ALDE) – Primăria București, Gabriel Mutu (PSD) – Primăria sectorului 6, Dumitru Pelican (PER) – Primăria sectorului 2, Eugen Durbacă (ALDE) – Primăria Galați, Cătălin Boboc (PNL) – Primăria Brăila, Gigi Chiru (ALDE) – Primăria Constanța, Gheorghe Flutur (PNL) – Consiliul Județean Suceava, Dragoș Luchian (PNL) – Primăria Bacău, Daniel Savu (independent) – Primăria Ploiești, Dumitru Oprea (PNL) – Consiliul Județean Iași. Și la Camera Deputaților numărul celor care și-au descoperit pasiunea pentru administrația locală este ridicat. Printre aceștia se numără Alexandru Nazare (PNL) – Primăria Sectorului 1, Eugen Tomac (PMP) – Primăria Sectorului 1, Daniel Tudorache (PSD) – Primăria sectorului 1, Dan Cristian Popescu (PNL) – primăria sectorului2, Cristina Pocora (PNL) – Primăria Sectorului3, Ovidiu Raețchi (PNL) – Primăria Sectorului 5, Daniel Florea (PSD) – Primăria Sectorului 5, Răzvan Mironescu (PNL) – Primăria Sectorului 6, Florică Bîrsășteanu (PSD) – Primăria Timișoara, Zsolt Molnar (UDMR) – Primăria Timișoara, Bogdan Diaconu (PRU) – Primăria București, Grațiela Gavrilescu (ALDE) – Primăria Ploiești, Andrei Gerea (ALDE) – Primăria Pitești, Adrian Gurzău (PMP) – Primăria Cluj-Napoca, Mihai Sturzu (independent) – Primăria Brașov, Florentin Gust (PSRO) – Primăria Craiova, Cozmin Necula (PSD) – Primăria Bacău, Mircia Muntean (PSR) – Primăria Deva, Liviu Harbuz (PSD) – Primăria Piatra-Neamț, Stelian Dolha (PNL) – Primăria Bistrița-Năsăud, Romeo Rădulescu (PSD) – Primăria Râmnicu Vâlcea, Mirel Taloș (ALDE) – Primăria Zalău, Florin Tătaru (PSD) – Primăria Baia Mare.