Șeful statului este împotriva autonomiei pe criterii etnice, dar încearcă să își mențină electoratul din această zonă, fără a-și ostiliza alegătorii români.
Vizita oficială a președintelui în Harghita şi Covasna a fost încărcată de momente simbolice, inițiate de reprezentanții UDMR. Aceștia i-au cântat imnul Ținutului Secuiesc și i-au oferit un steag al Ținutului Secuiesc. Solicitările privind autonomia pe criterii etnice au fost contracarate de președinte prin mesaje privind dezvoltarea economică.
Președintele Klaus Iohannis a mers, marți după-amiază, la Mausoleul de la Mărăști. „Sper ca peste 100 de ani să constate toți cei care vor trăi atunci că ne-am făcut noi treaba”, a spus președintele.
La Miercurea-Ciuc, 30 de membri PPMT l-au așteptat pe președinte în fața sediului CJ Harghita, cerând autonomia Ținutului Secuiesc. Dezbaterea care a avut loc la această instituție, la care au participat 300 de aleși locali, a fost precedată de intonarea imnului național al României, urmată de imnul Ținutului Secuiesc. Președintele a asculat imnurile în picioare, explicând ulterior că n-a știut dinainte că urmează a se difuza și imnul secuilor. Dreptul de a folosi limba maternă în administrație a fost solicitat de Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, în timp ce preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, s-a plâns că Ţinutul Secuiesc şi însemnele sale nu sunt recunoscute oficial.
Steag contra steag
Preşedintele României a salutat în limba română, apoi în maghiară. Şeful statului a mulţumit pentru modul în care a fost întâmpinat. „Vă mulţumesc că mi-aţi cântat, aveţi voci bune şi puternice”, a declarat Klaus Iohannis, adăugând însă că este împotriva autonomiei pe criterii etnice. „Descentralizarea este obligatorie, pentru că aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel să fie în interesul cetăţeanului. Autonomia locală şi regională ajută, dar pe criterii etnice nu e de dorit pentru că ar inhiba dezvoltarea”, a declarat şeful statului, el însuși etnic german. Preşedintele a menționat că îl îngrijorează situaţia tinerilor din zonă care nu cunosc bine limba română, ceea ce înseamnă o limitare a acestora când este vorba despre accesul la un loc de muncă.
În timpul dezbaterii, primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, i-a oferit cadou preşedintelui steagul Ţinutului Secuiesc. „Este un cadou asortat cu cravata dumneavoastră. Este un steag pe care am trecut data în care ați fost ales și data de azi, dar și procentele cu care ați fost ales de noi. În replică, şeful statului i-a oferit acestuia tricolorul. „Dacă e să avem un parteneriat strategic să vă las ca amintire tricolorul nostru al tuturor”, a precizat Klaus Iohannis, care nu a luat steagul secuiesc în mână, lăsându-l celor de la protocol.
Președintele Klaus Iohannis, care se află, marți, în vizită în județele Covasna și Harghita, s-a ridicat în picioare în timpul în care s-a intonat imnul secuilor. Acest imn a fost difuzat în sediul Consiliului Județean Harghita, imediat după ce a fost intonat Imnul Național al României.
Vizite la biserici ortodoxe și romano-catolice
Episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, i-a înmânat, preşedintelui în cadrul întrevederii de la biserica ortodoxă Sfântul Nicolae din Miercurea Ciuc, o scrisoare în care românii din cele două judeţe îi solicită şefului statului sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale şi culturale. Klaus Iohannis a vizitat și Complexul monahal Şumuleu-Ciuc, inclusiv Bazilica Franciscană ”Sfânta Maria”, centre romano-catolice. De asemenea, preşedintele a vizitat Căminul ”Sfântul Ştefan” în care sunt îngrijiţi peste 70 de copii și o fabrică de îmbuteliere a apei minerale. Iohannis a mers și în Sfântul Gheorghe (Harghita) pentru o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale din zonă.
Regiune vizitată neoficial
A fost prima vizită oficială a unui președinte al României în zonă, după cea din 2001 a lui Ion Iliescu. Fostul președinte Traian Băsescu s-a aflat de mai multe ori în zonă, având întâlniri cu localnicii, însă el se afla în vacanță, fără acțiuni cu caracter oficial.
Explicația demersului prezidențial
Vizita președintelui Klaus Iohannis în cele două județene a avut loc după ce șeful statului a criticat intenția PSD și UDMR de a modifica legile privind drepturile minorităților. „Atrag atenţia PSD-ului să nu introducă în pachetul de negociere chestiuni care nu trebuie negociate. De exemplu, mă gândesc că nu trebuie să se negocieze cu această ocazie vreun fel de autonomie pe criterii etnice. Sunt chestiuni care în România nu sunt dorite, sunt chestiuni care nu trebuie negociate sub presiunea unei situaţii deosebite”, a declarat Klaus Iohannis, pe 20 iunie. Mesajul președintelui a venit pe fondul controverselor din opinia publică, dar și din interiorul PSD, legate de adoptarea peste noapte a unor legi cu impact uriaș, solicitate de UDMR pentru a vota moțiunea anti-Grindeanu.
Însă, după ce a calmat majoritatea română, președintele are nevoie în continuare de sprijinul comunității maghiare. În 2014, în turul doi, Klaus Iohannis a obținut procente record – 79,78% în Harghita și 77,95% în Covasna. Opțiunea electoratului maghiar s-a produs după ce Consiliul Permanent al UDMR a evitat o decizie și a anunțat că lasă la latitudinea alegătorilor pe cine să aleagă între Iohannis și Victor Ponta (PSD).
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a mers în cele două județe cu o săptămână înaintea premierului maghiar Viktor Orban. Acesta din urmă își va rosti tradiționalul discurs la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad pe 22 iulie, relatează agenția MTI.
"Sunt sigur că aerul de aici și decorul natural deosebit deosebit, mai ales oamenii, mă vor face să mă reîntorc aici. Am venit să vă ascult cu foarte mare atenție. Doar printr-un dialog foarte puternic pot fi găsite cele mai bune soluții la dificultățile pe care le întâmpinați. Apreciez foarte mult echilibrul de care dă dovadă marea majoritate a aleșilor locali din Harghita și Covasna. Din păcate, de prea multe ori, realitățile din județele dumneavoastră, sunt interpretate greșit, aspect ce duce la intoleranță".
Dincolo de calculele de natură electorală, România va aniversa anul viitor 100 de ani de la Marea Unire. Maghiarii privesc această sărbătoare cu ochi diferiți. „Trebuie să fie anul doliului 2018. Din punctul nostru de vedere, este anul doliului în România și dacă se pune un steag tricolor pentru sărbătoare, trebuie pus și un steag negru”, a declarat, recent, deputatul Kulcsar Terza Jozsef, membru PCM. Iohannis încearcă să le dea etnicilor maghiari sentimentul că sunt luați în seamă de statul român, pentru a descuraja manifestările extremiste.
CITATE
”Maghiarii nu sunt respectaţi în această ţară. Nu vrem să luăm nimic de la nimeni, vrem ca limba maghiară să fie a doua limbă oficială în Ţinutul Secuiesc, vrem autonomie şi regiunea de dezvoltare a Ţinutului Secuiesc” – Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe
”Există steagul Bucovinei, Steagul Moldovei, nu ni se pare corect şi normal, ca un ţinut tradiţional, Tinutul Secuiesc să nu aibă voie nici la zi, nici la steag. (…), Prin justiţie suntem intimidaţi prin persecutarea liderilor comunităţii noastre” – Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna
