Senatorul PSD Serban Mihailescu si deputatul liberal Mircea Cosea au fost ofiteri sub acoperire ai fostei Securitati, a stabilit ieri Colegiul Dosarelor. Insa membrii Colegiului. neavand acces la mai multe informatii, n-au putut preciza inclusiv daca au facut sau nu politie politica.
Surse din CNSAS au declarat ca deciziile in cazul lui Serban Mihailescu si al lui Mircea Cosea au fost luate cu sase voturi „pentru” si patru „impotriva”. Cei patru care au votat impotriva au fost nemultumiti de mentionarea in decizie a faptului ca nu se poate spune daca cei doi vizati au facut sau nu politie politica. Sursele citate au adaugat ca decizia a fost redactata astfel: „Cei doi au fost ofiteri sub acoperire, fara probe de politie politica”.
Pesedistul Serban Mihailescu a fost audiat de Colegiul CNSAS pe 20 septembrie. Senatorul a declarat, la iesire, ca in dosarul consultat la sediul institutiei a gasit un singur document, care reprezinta „fie o confuzie, fie o facatura”. El a spus ca ar fi vorba despre o fisa care arata ca ar fi avut grad de maior in perioada de final a dictaturii comuniste. Or, a spus el, gradul de maior l-ar fi primit abia in anul 1996. Mihailescu a explicat ca ar fi avut formatie de inginer cu studii militare si, in virtutea acestei pregatiri, a fost inaintat in grad, desi este trecut in rezerva. In anul 2003 a primit grad de colonel. Totusi, Mihailescu a fost in perioada in care figureaza in arhivele Securitatii ca maior al Directiei de Informatii Externe a Securitatii, sef de cabinet al premierului comunist Constantin Dascalescu. El spune ca perioada cuprinsa intre 1986 si 1989 corespunde cu activitatea sa din cadrul secretariatului Consiliului de Ministri si ca avea acces la informatiile clasificate. Mihailescu a mai precizat ca „toata lumea de acolo (de la cabinetul unui prim-ministru comunist – n.r) era civila”.
Mircea Cosea a venit la audieri la sediul CNSAS pe 21 septembrie, presa speculand ca el ar fi avut dosar de ofiter sub acoperire al Directiei de Informatii Externe a Securitatii, dosar despre care presa a relatat ca ar face parte din lotul restrans al arhivelor pe care SIE l-a predat in vara Colegiului. Cosea a declarat in ultimele luni ca a fost urmarit de Securitate si ca ar fi rezistat tentativelor de racolare a sa de catre politia secreta a comunistilor. Cosea figureaza si cu dosar de urmarit in asa-numitul lot al celor 29 de politicieni care a fost transferat in ultimele luni de la SRI.
Colegiul CNSAS a amanat de trei ori pana acum verdictul in cazul celor doi politicieni conspirati.
Campanu, colaborator
Colegiul CNSAS a dat ieri un verdict de colaborare cu fosta politie politica in cazul deputatul PNL Liviu Campanu, potrivit unor surse din cadrul institutiei.
Deputatul liberal Liviu Campanu si-a consultat dosarul de la CNSAS la sfarsitul lunii august.
Campanu declara atunci jurnalistilor, la iesirea din sediul CNSAS, ca a fost surprins sa constate ca in dosarul sau de doua file exista si un angajament ce ii este atribuit, prin care primeste si un nume conspirativ – „Sergiu”.
Liviu Campanu a declarat ca in cazul in care decizia de politie politica data de CNSAS in cazul sau se confirma o va contesta si ca pana la rezolvarea definitiva a problemei va demisiona din PNL.
242 de magistrati curati
Colegiul a mai dat certificate de buna purtare si unui numar de 242 de magistrati verificati de CNSAS la cererea Consiliului Superior al Magistraturii. In plus, alti doi angajati ai MAE au primit decizii de necolaborare cu Securitatea, in vreme ce un al treilea va fi chemat la audieri in zilele urmatoare.
Ce prevede legea
Ordonanta de modificare a legii CNSAS lasa destule posibilitati de interpretare in privinta situatiei lui Mihailescu si Cosea. Este agent al politiei politice comuniste „orice persoana care, avand calitatea de lucrator operativ al organelor de securitate sau de militie, inclusiv ofiter acoperit, in perioada 1945-1989, a desfasurat activitati de politie politica in sensul prezentei legi”. Mai departe, este definita si politia politica. „Prin politie politica se inteleg toate acele activitati ale securitatii statului sau ale altor structuri si institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea si mentinerea puterii totalitar comuniste, precum si suprimarea sau ingradirea drepturilor fundamentale ale omului.”
