Funcţionarii publici trimişi în judecată pentru fapte de corupţie nu vor mai fi suspendați din funcție, iar cei suspendați vor fi repuși în funcție în termen de 30 de zile, potrivit unei legi votate de Senat.
Senatul a adoptat, cu 73 de voturi ”pentru” şi 36 de voturi ”împotrivă” o iniţiativă legislativă depusă de UDMR care prevede modificări substanțiale la Statutul funcționarilor publici. Astfel, senatorii au decis să abroge un articol din legislația în vigoare care prevedea suspendarea funcționarilor publici în cazul în care aceștia erau trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni care impiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals, ori a unei infracțiuni săvarșite cu inteție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice.
A fost introdusă și o prevedere care permite repunerea în funcție a funcționarilor care au fost deja suspendați. Aveștia ”îşi reiau raportul de serviciu la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă de la data dispunerii măsurii şi până la expirarea termenului prevăzut de prezentul articol nu au fost supuşi unor măsuri privative de libertate”. Forul decizional în acest caz este Camera Deputaţilor.
În luna mai legea a fost trimisă la reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis, şeful statului arătând că excluderea cu totul a funcţionarilor publici, inclusiv a înalţilor funcţionari publici, din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, mai ales pentru infracţiuni care au legătură cu funcţia deţinută, ”generează multiple efecte negative”.
Senatorii au respins însă solicitarea preşedintelui Iohannis.
Argumentele președintelui Iohannis
”Suspendarea de drept şi suspendarea facultativă a raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul trimiterii în judecată sunt măsuri provizorii destinate protecţiei entităţii angajatoare şi se bucură, în prezent, de un cadru normativ şi jurisprudenţial bine conturat şi fundamentat”, se menţionează în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.
Astfel, suspendarea de drept din funcţie în cazul trimiterii în judecată este prevăzută şi pentru alte categorii socioprofesionale: judecători constituţionali, magistraţi sau practicieni în insolvenţă. Totodată, contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută.
"În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003)", mai arată preşedintele în cererea de reexaminare.
“Pe de o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice. Pe de altă parte, considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcţiei publice, în general. Prin urmare, apreciem că o asemenea normă afectează funcţia publică şi poate genera o serie de consecinţe dificil de gestionat, spre exemplu atunci când în cadrul aceleiaşi instituţii publice unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcţionar public aflat în aceeaşi situaţie angajatorului îi este interzisă această posibilitate”, se arată în cererea de reexaminare transmisă de către preşedintele Iohannis.
