Președintele României, Klaus Iohannis, a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, legea pentru modificarea și completarea legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, informează Administrația Prezidențială.
Potrivit sursei citate, actul normativ vizează modificări ale atribuțiilor Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și o serie de intervenții legislative în ceea ce privește regimul juridic al funcției publice.
Șeful statului face referire la art. I pct. 18 și pct. 22, care abrogă care dispozițiile legale conform cărora funcționarului public trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni precum cele de corupție și de serviciu, i se suspendă de drept raportul de serviciu.
Iohannis arată în cerere că suspendarea de drept și suspendarea facultativă a raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul trimiterii în judecată sunt măsuri provizorii destinate protecției entității angajatoare și "se bucură, în prezent, de un cadru normativ și jurisprudențial bine conturat și fundamentat".
Președintele menționează că suspendarea de drept din funcție în cazul trimiterii în judecată este prevăzută și pentru alte categorii socio-profesionale: judecători constituționali, magistrați sau practicieni în insolvență.
"În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcționarului public din funcția publică pe care acesta o deține, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracțiuni, are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale faptei penale săvârșite de către funcționarul public", se mai arată în cererea de reexaminare.
În scrisoarea transmisă Parlamentului, președintele apreciază că excluderea cu totul a funcționarilor publici sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată "generează multiple efecte negative" și "se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situație unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcției publice".
"Prin eliminarea acestei forme de protecție a instituției publice se vulnerabilizează însăși autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcționarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcției publice, în general. Prin urmare, apreciem că o asemenea normă afectează funcția publică și poate genera o serie de consecințe dificil de gestionat, spre exemplu atunci când în cadrul aceleiași instituții publice, unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcționar public aflat în aceeași situație angajatorului îi este interzisă această posibilitate", argumentează șeful statului în cererea sa.
Acesta punctează faptul că suspendarea raportului de serviciu al funcționarului public din funcția publică ar avea un caracter temporar, "nu conduce la discriminări în cadrul aceleiași categorii de subiecte de drept, nu afectează exercitarea dreptului la muncă și la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau ocupației și nici nu încalcă prezumția de nevinovăție"
"La toate acestea se adaugă și așteptările existente la nivelul societății privind etica, deontologia funcționarului public. Din toate aceste perspective, considerăm că intervenția legislativă prevăzută la Art. I pct. 18 și pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică", precizează Klaus Iohannis.
De asemenea, președintele solicită și reanalizarea intervențiilor legislative prin care sunt modificate unele prerogative ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici "ce au drept consecință diminuarea influenței sale în procesul de recrutare a funcționarilor publici și de management al funcției publice".
