Restructurarea Guvernului, în formula gândită de Victor Ponta, e o soluție pusă sub semnul întrebării atât de adversarii premierului, cât și de lideri din PSD. Ponta însuși recunoaște că există posibilitatea să părăsească Palatul Victoria, ceea ce ar duce la desemnarea unui alt prim-ministru, fie din PSD, fie din PNL.
Înfrânt în alegerile prezidențiale, Victor Ponta a încercat să se relanseze politic propunând o nouă formulă guvernamentală. Aceasta vizează schimbări de fațadă precum cooptarea PLR și desființarea unor posturi de miniștri delegați. Această “coafare” a Executivului a fost gândită să îi dea legitimitate lui Ponta ca premier, printr-un nou vot în Parlament. Însă, cu un prim-ministru părăsit deja de unii aliați și pasibil de urmărire penală în dosarul votului din diaspora, Guvernul Ponta 4 pare, cel mult, o soluție temporară. UNPR, partidul de care depinde, acum, majoritatea parlamentară, alternează mișcările de distanțare de PSD cu asigurări că va rămâne în majoritate.
Primul care a dat semnalul schimbării lui Ponta de la Palatul Victoria a fost chiar președintele ales, Klaus Iohannis. Într-un interviu pentru Reuters, acesta a estimat că mișcările din Parlament vor duce la formarea unei noi majorități care va permite PNL să preia guvernarea. Recent, preşedintele în exercițiu, Traian Băsescu, l-a rugat public pe Victor Ponta să-şi asume în calitate de preşedinte PSD formarea unui nou Guvern, “dar din care domnia sa să lipsească”, pentru “binele” şi “credibilitatea” României.
Rus și Negoiță vor guvern cu PNL
Șeful statului a prezentat și motivele pentru care Ponta ar trebui să facă un pas înapoi. Scandalul votului din diaspora a completat mai vechile acuzații la adresa premierului legate de implicarea în lovitura de stat din 2012, scandalul plagiatului și acuzațiile legate de calitatea de ofițer acoperit. “Stai, frate, la partidul tău care te susţine, care te-a votat, dar nu murdări imaginea României. Fac apel la Victor Ponta să înţeleagă că în acest moment a devenit un bolovan de piciorul României”, a fost mesajul lui Traian Băsescu.
Un alt mesaj a venit de la vicepreședintele PSD, Ioan Rus. Acesta a declarat, într-un interviu la ProTV, că social-democrații și noul PNL pot ajunge la un acord, sub bagheta lui Klaus Iohannis. “Eu văd ce se întâmplă în Europa, cine a avut succes. Sarkozy când era cel mai tare în parcare, dreapta avea 5 sau 6 miniștri socialiști în Guvern. Germania a facut mereu-mereu SPD cu ZDU“, a argumentat Rus. “Se poate întâmpla și altfel, în acest caz Guvernul nu are ce să făcă decât să-și ia geanta și să meargă acasă”, a adăugat vicepreședintele PSD. Enumerând doar două variante – colaborare cu PNL la guvernare sau părăsirea puterii Rus scoate, implicit, din ecuație restructurarea prin cooptarea PLR. În același sens s-a exprimat și vicepreședintele PSD, Robert Negoiță, care a pledat pentru un guvern de uniune națională în care să fie cooptate, pe lângă PLR, PNL și PMP. Mai mult, potrivit unor surse citate de Realitatea TV, Ponta ar fi fost sfătuit să facă un pas înapoi chiar de către fostul premier britanic Tony Blair, cu care a discutat, vineri, la Palatul Victoria.
În ce condiții ar demisiona Ponta
Cum răspunde premierul mesajelor potrivit cărora restructurarea guvernamentală nu este o soluție?
Ponta a anunțat că va demisiona din postul de prim-ministru dacă Iohannis doreşte să numească în funcţie o altă persoană agreată de PSD. Afirmațiile sale ridică o serie de semne de întrebare. Pe de o parte, el recunoaște că lucrurile s-ar putea îndrepta în altă direcție. Este lipsit de logică să discuți despre restructurare înainte de a lămuri dacă premierul mai are sau nu resurse politice pentru a continua. În plus, Iohannis nu poate promite din start că va nominaliza un premier PSD anterior negocierilor politice. Pe de o parte, pentru că și-ar dezamăgi propriul electorat. Pe de altă parte, Constituția prevede că, pentru desemnarea candidatului la postul de premier, președintele se consultă cu toate partidele politice. Există o singură excepție – atunci când un partid a obținut majoritatea absolută în alegeri, iar PSD nu este în această situație. USL, care a obținut majoritatea în alegerile din 2012, nu mai există. Ce sens ar avea consultările de la Cotroceni, cu toate partidele, la care Iohannis este obligat de Constituție, dacă președintele ar anunța, de la început, că premierul va fi de la PSD? O altă variantă în care Ponta și-ar prezenta demisia ar fi cea în care Guvernul restructurat nu ar primi votul de încredere al Parlamentului.
Probleme de natură juridică
Dacă problemele premierului s-ar rezuma la zona politică, șansele sale de supraviețuire ar fi serioase. Însă el s-ar putea confrunta și cu acuzații de natură juridică. Dosarul penal referitor la împiedicarea românilor din diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale a fost preluat de DNA, în condiţiile în care, spun specialiştii, există indicii temeinice că unii dintre liderii PSD şi din Guvern au săvârşit fapte penale. Ponta a dat asigurări că va demisiona din postul de prim-ministru dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal. Referirea la o persoană “urmărită penal” lasă o portiță premierului. Cum Ponta are și calitatea de deputat, urmărirea penală depinde de acceptul Camerei Deputaților. Nu este clar în ce situație și-ar da premierul demisia: dacă DNA cere urmărirea penală sau dacă Parlamentul o va vota, caz în care rămâne deschisă și varianta unei respingeri de către Legislativ.
Aflat în dificultate din punct de vedere politic, Ponta a lansat un veritabil apel pentru propria libertate. El a susținut că alegerile din străinătate nu au fost organizate greşit intenţionat, ci luând în calcul situaţia de la alegerile din 2009, şi a apreciat că are o responsabilitate politică în acest caz, nu o responsabilitate penală, care să fie sancţionată conform legii penale. “Greşelile politice se plătesc politic”, a adăugat Ponta.
Cum poate fi debarcat premierul
Ce se poate întâmpla mai departe?Pe hârtie, Ponta are majoritate pentru a obține din partea Legislativului pentru Executivul restructurat. Astfel, pentru aprobarea restructurării sunt necesare 287 de voturi, iar coalița majoritară are 334. PSD are 214 voturi, UNPR 53, PLR 28, PC 22, iar minoritățile 17. La aceștia se pot adăuga cei șase parlamentari PP-DD care au rămas alături de Dan Diaconescu, care a anunțat că va sprijini, în continuare, Guvernul. Opoziția numără în jur de 208 parlamentari – PNL 167, UDMR 26, PMP 15. Acestora li se vor adăuga cei șase parlamentari PP-DD care au trecut în opoziție.
Dacă Ponta trece de hopul restructurării și rămâne la Palatul Victoria, în luna februarie se va confrunta cu o moțiune de cenzură a PNL. “Trebuie să discuţi cu UNPR, UDMR, minorităţile. Nu vor să plece PSD-iştii de la putere. Vom deschide aceste discuţii la momentul respectiv“, sunt calculele copreședintelui PNL Vasile Blaga pentru debarcarea lui Victor Ponta. După cum se vede, în afara PSD sunt excluse de la masa negocierilor PLR și PC. Dacă până arunci UNPR și Grupul minorităților ar schimba tabăra, Guvernul poate fi demis. În acest caz, PNL va fi principalul partid din noua majoritate și îl va propune premier pe Cătălin Predoiu.
Ce se va întâmpla cu șefia PSD?
Un alt semn de întrebare este legat de congresul PSD, programat pentru luna martie. Premierul Victor Ponta a declarat că ia în calcul să nu mai candideze, în primăvară, pentru un nou mandat la şefia PSD, dacă va ajunge la concluzia că este mai bine să fie membru al unei echipe care câştigă decât căpitanul unei echipe care pierde. El a arătat că este necesar ca PSD să fie schimbat total, inclusiv prin limitarea puterii “baronilor locali” în adoptarea deciziilor de partid.
Un mesaj similar a venit și de la europarlamentarul Cătălin Ivan. “Din câte-l ştiu pe domnul Victor Ponta, şi-l ştiu de foarte-foarte mulţi ani, sunt convins că sunt şanse mici să candideze în martie”, spus acesta. Pe de altă parte, Ivan a susținut că Liviu Dragnea nu ar fi potrivit pentru a prelua șefia partidului. “Eu cred că domnul Dragnea va face un pas în spate. Deocamdată, am votat cu toţii că trebuie să rămână la conducerea partidului până la congres, dar nu cred că domnul Dragnea poate genera un proiect nou pentru PSD, pentru că este un om politic care a condus PSD-ul foarte mulţi ani. A avut toate posibilităţile din lume să reformeze PSD-ul şi să-i dea un suflu nou”.
În schimb, vicepreședintele Ioan Rus a estimat că Victor Ponta va rămâne liderul PSD. “Eu cred că da, nu văd de ce nu. Va depinde de el. El a luat totuși peste cinci milioane de voturi la aceste alegeri, trei alegeri s-au câștigat, una s-a pierdut, n-au fost atacuri majore împotriva guvernării, ea a fost acceptată în opinia publică având peste peste 50% susținere”, au fost argumentele lui Rus.
Sebastian Ghiță își face partid
Perioada următoare ar putea marca și o rupere a PSD. Un apropiat al lui Victor Ponta, deputatul Sebastian Ghiță, care a părăsit recent partidul, are intenția de a înființa o nouă formațiune. 800 de tineri care l-au sprijinit pe Ponta în campanie s-au întâlnit în weekend la un club din București, la o acțiune organizată de Sebastian Ghiță. Acesta a vorbit în fața tinerilor la începerea evenimentului strigând: “Vanghelie e aici?””Iliescu e aici ?””Nuuuuu!!!”, au răspuns cei prezenți. Potrivit unor participanți, Ghiță le-a sugerat că o nouă structură politică a tinerilor va apărea curând și, în același discurs, a cerut ca tinerii din România si firmele mici românești să aibă șanse egale în fața autorităților române cu firmele și investitorii străini.
Nu este clar ce succes poate avea fostul deputat PSD. Experiența de până acum a demonstrat că ruperea PSD este o operațiune greu de pus în practică. Tocmai baronii locali, de care Ponta și Ghiță încearcă să se detașeze, asigură forța electorală a social-democraților. În 1997, ApR, condus de Teodor Meleșcanu, s-a format prin ruperea PSD, dar noul partid nu a reușit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din 2000.
