Executivul de la București pregătește creșterea consistentă a salariilor bugetarilor, în special a celor din administrație, dublată de un nou Cod Fiscal prin care vor fi reduse taxele. Nota de plată a măsurilor luate de Guvernul PSD va reveni viitorului Executiv, dar și administrației locale, reprezentată de primari din mai multe partide.
Setul de măsuri preconizat de Guvern vine după ce au fost deja aprobate o serie de acte normative cu impact bugetar, cum ar fi creșterea pensiilor militarilor, ale diplomaților sau ale funcționarilor parlamentari.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, recunoaște că România va depăși deficitul bugetar negociat cu UE și că oficialii europeni nu vor accepta majorarea deficitului. Soluția: un plan de măsuri despre care ministrul Finanțelor s-a ferit să spună ce va conține.
El a recunoscut, însă, de exemplu, că impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 500%, dar răspunderea va reveni primarilor.
Comentatorii independenți pun la îndoială posibilitatea de a majora salariile și de a reduce taxele în același timp, avertizând că ar putea urma înghețarea investițiilor sau introducerea de noi impozite.
Creșterea salariilor bugetarilor se va produce eșalonat din 2015 până în 2017.
Pe de altă parte, draftul legii salarizării demonstrează că indemnizațiile cele mai mari sunt în zona administrativă și nu în educație sau sănătate.
Salariile bugetarilor
Astfel, secretarul unui județ sau al municipiului București ar urma să fie remunerat lunar cu 8.369 de lei, dacă are grad 1, sau cu 9.364 de lei, dacă are gradul 2, în timp ce un secretar de municipiu reşedinţă de judeţ va primi între 7.911 lei şi 8.852 de lei. Directorii generali, inspectorii generali și inspectorii-șefi vor câștiga între 6.874 și 7.692 de lei, în funcție de gradul de încadrare.
Aduncții acestora vor avea salarii între 6.498 și 7.272 de lei. Un şef serviciu din administraţia publică, un şef al administraţiei financiare dintr-un oraş sau un şef adjunct al unui birou vamal va primi un salariu de bază lunar de circa 5.636 și 6.498 de lei.
În sistemul sanitar, singurii care pot egala salariile din administrație, de peste 9.000 de lei, sunt managerii generali de spitale, care, însă, sunt numiți tot politic, provenind, de cele mai multe ori, din clientela partidului aflat la guvernare. În schimb, un medic primar poate câștiga între 5.636 și 7.000 de lei pe lună, la nivelul celor mai mici salarii din administrația locală. Un medic specialist poate câștiga cel mult 4.563 de lei, iar minimumul este de 3.664 de lei, practic jumătate din salariul unui secretar de județ. Medicii rezidenți (2.984-3.671 de lei) și cei stagiari (1.899-2.365 de lei) sunt mult sub salariile din administrația locală.
Un cadru universitar va avea, la început, 3.409 lei, iar după 40 de ani poate ajunge la un salariu brut de aproximativ 7.800 de lei pe lună. Această sumă este cu aproape 1.500 de lei mai mică decât cea câştigată de un secretar al judeţului. Un conferențiar universitar va avea, la început, 2.509 de lei și, după 40 de ani, va avea 6.168 lei, mai puțin decât un șef-adjunct al unui birou vamal. Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului, planul oficial al PSD fiind ca votul final să fie dat în cursul sesiunii de toamnă.
Decifit bugetar depășit
În paralel, Guvernul nu renunță la reducerile de taxe prevăzute în noul Cod Fiscal, care ar urma să fie aprobat într-o sesiune extrordinară a Parlamentului, după ce președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestuia. Cum vor fi susținute financiar toate aceste măsuri, presupunând că vor intra în vigoare? Eugen Teodorovici a recunoscut că deficitul bugetar va fi depășit și, fără a oferi detalii, a menționat doar că Guvernul poate prezenta şi adopta şi comunica Parlamentului un plan de măsuri „cuantificabile“.
O posibilă explicație ar fi posibilitatea ca, în următoarele luni de zile, România să aibă un alt guvern, care să renunțe la aceste măsuri, sau să își asume nota de plată. Pe de altă parte, Teodorovici a recunoscut că este posibil ca impozitul pe clădiri să fie majorat cu până la 500%, dar a menționat că deciziile vor fi luate de autoritățile locale.
În schimb, din afara Guvernului tot mai multe voci atrag atenția că, dacă tot acest pachet de măsuri va intra în vigoare, va evea un impact major asupra cheltuielilor bugetare. „Niciodată nu iei atât de multe măsuri simultan. Fie vorbești de scăderi de impozite, dar te abții de la creșterea cheltuielilor, fie mărești salariile bugetarilor, dar renunți la scăderea taxelor“, susține analistul economic Gabriel Biriș. El atrage atenția că adoptarea Codului Fiscal și a legii salarizării vor provoca un deficit bugetar de 5%. Biriș estimează un scenariu negativ. „Vor fi înghețate complet investițiile, vor urma creșteri de arierate, se vor intensfica abuzurile ANAF, pe ideea că dacă instanțele vor decide înapoierea banilor, vor fi alții la putere să le plătească. Toate acestea nu vor fi suficiente, probabil că se vor mai introduce alte taxe și impozite“, crede Biriș.
Propunere de campanie electorală
La rândul său, liderul confederației sindicale „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, afirmă că legea salarizării în forma propusă va fi mai mult o chestiune de campanie electorală şi nu va putea fi aplicată în totalitate.
„Asta înseamnă creşteri substanţiale de mase salariale, iar ceea ce a declarat doamna ministru Plumb, că s-a negociat o creştere de 1% din PIB pentru fondul de salarii în sistemul bugetar, nu asigură resurse financiare suficinte pentru aceste lucruri“, a spus Hossu.
Strategia cheltuielilor imprudente a fost criticată și de președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. „Cuvântul-cheie care ar trebui să ghideze decidenţii de politici economice este prudenţa. E esenţial să înţelegem că este foarte uşor să promiţi, să dai ca decident şi în acelaşi timp e foarte greu să iei înapoi ceea ce ai dat sau chiar să nu mai dai sau să nu mai poţi să dai“, a declarat Ionuţ Dumitru.
Fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu (PNL), estimează că deficitul bugetar va fi acoperit prin tăieri din zona investițiilor. El pune sub semnul întrebării posibilitatea Guvernului de a majora salariile bugetarilor, atât timp cât depășirea deficitului va fi consistentă, doar prin aplicarea Codului Fiscal.
