Preţul gazului natural şi al electricităţii pentru populaţie se va dubla în perioada 2012-2018, împingând un număr sporit de români spre sărăcie, arată un studiu realizat de ANRE şi sociologi români. Raportat la puterea de cumpărare, românii plătesc mai mult pentru asigurarea necesarului energetic decât vesticii.
Preţurile plătite de consumatorii casnici din România în perioada 2017-2018 s-ar putea dubla faţă de nivelul din 2012, apreciază autorii studiului „Eficiența energetică – prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie“, prezentat ieri la Bucureşti. Acesta a fost realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) împreună cu sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi Institutul de Sociologie de pe lângă Academia Română.
Potrivit studiului, preţul electricităţii pentru persoane fizice va creşte cu 110,2% în perioada menţionată (se va dubla, cel puţin), iar cel al gazului natural se va majora cu 181,5% (scumpire de 2,8 ori). Aceasta în condiţiile în care la nivelul UE28 majorările au fost de 16,4% şi, respectiv, de 8,6%.
Sociologii apreciază că accesul la energie trebuie considerat “drept fundamental uman“. Evoluţiile nefericite sunt consecinţa unei aşa-zise “reforme energetice“ ce a presupus înlocuirea monopolului de stat cu cel privat, corupţia energetică – respectiv fenomenul “băieţilor deştepţi“ şi pierderea beneficiilor reprezentate de deţinerea de resurse naturale în urma alinierii la preţurile europene.
În acest context, apar două noi întrebări. Se va majora numărul “săracilor energetici“? Cum va face faţă sistemul de protecţie socială acestor provocări?
Întrebările sunt pertinente dacă luăm în considerare numărul românilor care nu îşi permit să plătească întreţinerea sau chiria. “În 6 ani, în România, povara a crescut cu 20 de procente peste nivelul din 2007, în Europa cu 1,7 procente, în Vest a rămas cam la același prag (a crescut cu 0,9 procente peste nivelul din 2007). În România avem o triplare, în UE și Vest o simplă reproducere“, spun specialiştii cu referire la categoriile menţionate. Ponderea românilor ce nu îşi permit plata chiriilor şi întreţinerea a crescut în România de la 10,1% în 2007 la 30,5% în 2012, în condiţiile în care media Europei de Est a evoluat de la 15,27% la 20,23% iar cea Europei de Vest de la 5,43% la 6,33%.
Concluzia? Există trei componente ale sărăciei energetice, anume lipsa resurselor financiare, costul ridicat al echipamentelor şi politica preţurilor la nivel naţional sau regional.
Este energia mai ieftină în România?
Autorii studiului resping ideea larg vehiculată, conform căreia electricitatea şi gazul natural sunt mult mai ieftine în România decât în UE şi, ca urmare, acesta trebuie scumpite pentru a se egaliza preţurilor la nivelul Uniunii. Falsitatea aprecierilor vine din faptul că nu este luată în considerare puterea de cumpărare, la fel cum atunci când se calculează PIB acesta se ajustează cu acelaşi factor. „În Vest politica de preţuri a susţinut bunăstarea, iar în Est a adâncit decalajul şi austeritatea“, spun sociologii. Dacă preţul mediu nominal a 100 de kWh este în România 12,5 euro, iar în Germania este de 29,7 euro, în standardul puterii de cumpărare în România se plătesc 24,3 euro, în timp ce în Germania se achită 28,5 euro, iar în Franţa 15,6 euro.
Soluţiile?
Reprezintă punctul cel mai slab al studiului. Specialiştii recomandă câteva soluţii, care însă, cel mai probabil, nu vor funcţiona. Una dintre recomandări se referă la creşterea eficienţei energetice – “modalitate importantă prin care facturile de energie, în special ale consumatorilor casnici, pot fi reduse“. “O mai bună informare a populaţiei cu privire la piaţa energiei şi creşterea puterii de negociere a consumatorilor casnici în raport cu furnizorii de energie poate contribui în mod substanțial la limitarea sărăciei energetice“, spun autorii cercetării. În realitate, negocierile cu furnizorii de electricitate nu prea funcţionează şi chiar autorii, după cum am arătat, vorbesc de “monopolurile private“. Mai mult, eficienţa energetică presupune costuri imposibil de suportat de populaţia săracă, adică tocmai de cei vulnerabili.
O altă soluţie este înfiinţarea unui “Observator Naţional al Energiei“ în cadrul ANRE, care să elaboreze şi să lanseze un manual al “consumatorului inteligent“, unde “vor fi adunate lecții de bune practici energetice și tipuri de tehnologii și aparate inteligente pentru consumul de energie, cu prețurile asociate și cu calculul simplu de eficiență“.
Pentru populaţia fără educaţie informatică sfatul se va dovedi inutil.
