Partidele politice au avut mii de ochi în secţiile de votare prin prezenţa la procesul electoral a unor aşa-zişi observatori independenţi. În realitate, aceştia au fost trimişi pe teren de ONG-uri afiliate unor partide politice.
Să observe atent, să conteste nereguli şi ilegalităţi, să sesizeze membrii biroului electoral. Pe scurt, acesta este rolul unui observator intern desemnat de organizaţii non-guvernamentale pentru urmărirea procesului electoral. Observatorul trebuie să fie independent şi nepartinic. Îi este interzisă de lege afilierea politică. Trebuie să vegheze la un proces electoral corect şi democratic şi să denunţe acele fapte care încalcă legea, indiferent de apartenenţa politică a celui care calcă strâmb. Acest rol este în mod clar deturnat dacă organizaţia din care face parte observatorul este apropiată de un anumit partid politic. Cu toate acestea, mii de observatori interni, independenţi doar cu numele, au împânzit secţiile de votare. Numai în Bucureşti, mai multe ONG-uri care şi-au acreditat observatori au legături strânse cu partide politice.
Citeşte şi REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Vezi LISTA NOILOR PARLAMENTARI din fiecare judeţ
Ce spune legea
Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului nu lasă
loc de interpretări la acest capitol: „Pot fi acreditaţi, ca observatori interni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democraţiei (…) şi în ale căror organe de conducere nu se află niciun membru al vreunui partid politic. Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid.”
La înregistrarea ca observator din partea unei organizaţii non-guvernamentale, fiecare persoană trebuie să semneze o declaraţie de neapartenenţă politică. Aceasta nu mai are nicio valoare dacă respectivul observator provine de la o asociaţie legată ombilical de un partid politic, cu toate că el personal nu este membru de partid.
Astfel, ce siguranţă mai are alegătorul că un observator acreditat de un ONG apropiat de PDL, de exemplu, nu va trece cu vederea o ilegalitate electorală comisă în numele acestui partid?
Citeşte şi USL rămâne fără opoziţie
Zici Tineretul pentru Naţiunile Unite, zici PDL
Fiecare partid mare a avut grijă să-şi asigure pârghiile pentru o bună monitorizare a alegerilor şi, prin intermediul unui ONG poate special creat pentru astfel de ocazii, să plaseze observatori în cât mai multe secţii.
Un exemplu în acest sens este Asociaţia Tineretul Român pentru Naţiunile Unite, organizaţie non-guvernamentală nelipsită de la scrutinele din ultimii ani.
La alegerile de duminică, acest ONG a avut în jur de 5000 de observatori la nivel naţional, din care 600 în Bucureşti. Spre comparaţie, Asociaţia Pro Democraţia a avut 1000 de observatori în toată ţara.
Istoricul Tineretului pentru Naţiunile Unite este unul pătat politic. Fost preşedinte al ONG-ului este Marian Zlotea, membru PDL, fost europarlamentar, în prezent preşedinte interimar al filialei PDL Teleorman. Potrivit propriului CV, el a condus Asociaţia Tineretul pentru Naţiunile Unite începând cu anul 2000.
În prezent, cel puţin oficial, preşedinte al ONG-ului este un apropiat al lui Zlotea, Cristi Florescu. Potrivit propriului CV, Cristi Florescu a fost, între octombrie 2007 şi martie 2009, şeful cabinetului europarlamentarului Marian Zlotea, şi se ocupa de „programare întâlniri, realizare agenda de lucru, întocmire discursuri şi teme de discuţii, redactare adrese, pregătire grupuri şi întocmire formalităţi vizitatori Parlamentul European.”
Deşi foarte prezentă în secţiile de votare, asociaţia este foarte greu de găsit. Organizaţia fantomă nu are un site funcţional, nici un număr de telefon în reţeaua Romtelecom şi nici o pagină de Facebook. Florescu, însă, are, iar pagina sa de Facebook îl prezintă ca actual preşedinte al asociaţiei, funcţie despre care spune că o ocupă din anul 2007. Adică încă de pe vremea când îi era subaltern lui Marian Zlotea.
„Domnul Zlotea a pus bazele acestei organizaţii. Dar acum nu mai are nicio legătură, s-a retras de mulţi ani”, a declarat Cristi Florescu pentru Rl. Acesta respinge acuzaţiile că organizaţia ar reprezenta interesele PDL şi plasează orice vină pe observatori.
„Nu putem avea control total asupra a 5000 de observatori. Ei semnează o declaraţie de neapartenenţă politică, dar nu ştii care sunt trimişi de partide,” se scuză şeful ONG-ului, potrivit căruia buna organizare i-a ajutat să strângă, an de an, mii de observatori, şi nu legăturile cu vreun partid politic.
Citeşte şi Opoziţia îşi caută vinovaţii după dezastrul de la alegeri
Asociaţia a fost la alegerile de duminică subiectul unei sesizări din partea Pro Democraţia: „Persoane neautorizate se implică în procesul electoral în judeţul Braşov, unde mai mulţi observatori ai Asociaţiei Tineretul Român pentru Naţiunile Unite s-au plasat lângă urne, cu justificarea că ajută alegătorii, au împachetat buletinele de vot şi le-au introdus în urne. Din cauza acestor abuzuri, observatorii organizaţiei au fost avertizaţi cu retragerea acreditărilor de către autorităţile electorale judeţene.”
Şi şefă de ONG, şi consilieră a PNL
La alegerile de duminică au intrat în secţiile de votare şi observatorii interni ai Asociaţiei „O şansă pentru Viitor”. Site-ul ONG-ului anunţă că preşedinte al organizaţiei este Mara Calista.
Relevantă pentru doza de independenţă a asociaţiei pe care o conduce şi care a avut 75 de observatori interni în secţiile de votare din Bucureşti este poziţia sa de consilieră a vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, liberala Alina Gorghiu. De altfel, deputul liberal este nelipsit de la evenimentele ONG-ului „O Şansă pentru Viitor”. Este, printre altele, partener al asociaţiei în campania „Burta Jos!” şi prezentă la multe iniţiative ale ONG-ului. Ca un detaliu, culorile campaniei au fost galben şi albastru, aceleaşi ca ale PNL.
Imaginele celor două entităţi – Asociaţia „O şansă pentru Viitor” şi Partidul Naţional Liberal – s-au intersectat de mai multe ori. La o dezbatere despre violenţa în familie, lansată de acest ONG în februarie anul trecut şi organizată la Palatul Parlamentului în prezenţa deputatei Alina Gorghiu, pe fundalul din spatele vorbitorilor a fost afişat un poster de mari dimensiuni, galben, tapetat cu numele partidului PNL.
Mara Calista apare şi ca administrator al SC Oil Terminal Constanţa, societate pe acţiuni cu capital majoritar de stat, numită în această poziţie de Guvernul USL.
Presa centrală a scris despre această că ar fi fost şi consilieră a liberalului Radu Stroe, deputat de Bucureşti.
Contactată de Rl şi întrebată despre activitatea ONG-ului pe care îl conduce, consiliera liberalilor a cerut să revenim în 10 minute. Ulterior, nu a mai răspuns la apelurile şi SMS-urile noastre.
Nici deputatul Alina Gorghiu nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere.
Millenium for Human Rights, prietenă cu toate partidele
Fundaţia „Millenium for Human Rights” se laudă cu acţiuni pe foarte multe planuri, de la ajutorarea urmaşilor eroilor martiri în Revoluţia din 1989, respectarea drepturilor omului, sprijinirea refugiaţilor, la ajutorarea animalelor abandonate şi protejarea mediului ambiant. Drept urmare, sloganul fundaţiei este „Faceţi Ceva. Orice”.
O ştire de pe site-ul Amos News anunţa în aprilie 2007 că „în şedinţa Fundaţiei Millennium For Human Rights s-a decis ca un număr de 127 de membri, care intraseră în Partidul Conservator, să se retragă definitiv, „datorită situaţiei creată în PC prin demiterea domnilor Chelaru şi Codrin Ştefănescu, pentru care şi noi am venit în partid”. Ştirea îl cita pe preşedintele fundaţiei. Sorin Daniel Radu, care adăuga, că „din păcate, ce începuse frumos s-a terminat prea devreme, lăsând un gust amar societăţii civile care simpatiza cu PC”. Acesta preciza că asociaţia s-a rezumat doar la a-şi sfătui membrii să se orienteze către politica PC şi adăuga că membrii asociaţiei sale fac parte din toate partidele mai mari din România.
Astăzi, şeful fundaţiei – care a avut „în jur de 1000-1500 de observatori” la alegerile de duminică – nu se dezice de prietenia declarată întregului eşicher politic.
Asupra fundaţiei planează, de ani buni, suspiciuni că cel mai bun prieten îi este PSD. Surse din societatea civilă au declarat pentru Rl că, în rândul organizaţiilor observatoare la alegeri, Millenium for Human Rights este percepută ca apropiată de PSD. Preşedintele asociaţiei dezminte această acuzaţie şi se laudă cu relaţii foarte bune cu toate partidele.
„Mi-au pus eticheta de om al PSD. Dacă am văzut că nu scap, m-am făcut prieten cu toţi. Am avut nevoie de ceva, l-am sunat pe Marian Vanghelie, s-a rezolvat,” a declarat pentru Rl Sorin Daniel Radu. Acesta insistă că singurul scop al fundaţiei sale a fost să nu se fure la alegeri şi respinge cu tărie că ar fi partizan unei singure formaţiuni politice.
PIEDICĂ
Accesul observatorilor curaţi, îngreunat
Numărul mare al observatorilor partizani uneori împiedică bunul mers al observării alegerilor de către ONG-uri independente, după cum s-a întâmplat duminică într-o secţie din Bucureşti. Un observator al Mişcării Civice Miliţia Spirituală, ONG apolitic, nu a putut asista duminică la alegeri în secţia 613 din Capitală tocmai din cauza prezenţei prea multor observatori, unii dintre ei nu tocmai independenţi.
„Preşedinta secţiei nu m-a lăsat să intru pe motiv că erau deja trei observatori. Şi erau de la platforme din astea politice, unii chiar mi-au zis că au fost puşi de partide politice. Unul era de la Millenium for Human Rights,” a declarat Cornelia Drugescu, observator al Miliţiei Spirituale şi studentă la Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.
Şi Asociaţia Pro Democraţia a tras, de-a lungul anilor, mai multe semnale de alarmă cu privire la numărul incredibil de observatori presupus independenţi care au asistat la alegeri.
„APD atrage atenţia asupra discrepanţei semnificative între numărul de observatori acreditaţi de majoritatea organizatiilor neguvernamentale si cele peste 10.000 de persoane care vor reprezenta Asociaţia Tineretul Român pentru Naţiunile Unite în secţiile de votare, având în vedere timpul scurt destinat procedurii de acreditare, perioadei scurte de pregătire a observatorilor, cât şi modificărilor survenite în procedura de acreditare a observatorilor de către BEC,” anunţa APD înainte de referendumul din iulie 2012.
UNDĂ VERDE
ONG-urile pătate, acreditate de Autoritatea Electorală
Organizaţiile nu pot avea observa alegerile fără o acreditare de la Autoritatea Electorală Permanentă. În cazul asociaţiilor prezentate în acest articol, oficialii AEP au decis, pentru fiecare în parte, că „ONG-ul îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 43 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a participa cu observatori interni la alegerile pentru Camera Deputatilor şi Senat din 9 decembrie 2012. „
Contactaţi prin email si telefon de România liberă, oficialii AEP nu au putut fi găsiţi pentru un punct de vedere.
