UPDATE 16.15: Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că inițiativa Parlamentului privind restrângerea atribuțiilor sale nu reprezintă o prioritate, însă Parlamentul "are libertatea de a discuta despre tot ce este necesar".
"Nu mi se pare o inițiativă grozavă, dar Parlamentul are libertatea să discute despre tot ce este necesar", a declarat Iohannis, la Cotroceni.
UPDATE 16.04: Deputatul USR Stelian Ion a declarat, miercuri, că textul propunerii legislative a PSD de modificare a Legii referendumului este unul cu o exprimare „foarte generică” care poate da naştere la probleme de constituţionalitate şi care limitează posibilitatea preşedintelui ţării de a convoca un referendum, potrivit News.ro.
„Din punctul nostru de vedere, la o lectură fugară a acestor texte, considerăm că ele nu sunt oportune, ba sunt chiar greşite (…). Considerăm că se poate ajunge la discuţia potrivit căreia aceste articole ar încălca articolul 90 al Constituţiei României pentru că, cel puţin articolul 2, alineatul 2, în propunerea pe care am avut-o în faţă, viza o limitare a posibilităţii preşedintelui României de a convoca pe viitor un referendum pentru că se limitează obiectul referendumului şi se limitează, de asemenea, şi întrebarea, mai exact textul care poate fi supus referendumului”, a precizat Stelian Ion.
El a mai spus că textul propunerii legislative este unul cu o exprimare „foarte generică” care poate da naştere la probleme de constituţionalitate.
„Textul din propunerea legislativă este unul cu o exprimare pe care o considerăm foarte generică, ceea ce poate da naştere la probleme de constituţionalitate (…). Considerăm că este oportun şi vom solicita în cadrul Comisiei juridice un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia pe această propunere legislativă”, a conchis deputatul USR.
Patru deputaţi social-democrați au pus în dezbatere publică o propunere legislativă pentru modificarea Legii 3/2000, care prevede convocarea referendumului doar dacă temele nu țin de competența exclusivă a Parlamentului. Potrivit proiectului, preşedintele României poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, iar rezultatul acestuia este consultativ, informează News.ro.
Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu, Iulian Iacomi. Prima Cameră sesizată este Senatul.
Potrivit iniţiativei legislative, nu pot face obiectul referendumului: „problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii; problemele pentru care e necesară revizuirea Constituţiei; probleme fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea, care potrivit art. 74 (2) din Constituţie nun pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor”.
Art. 148 din Constituţie prevede: „Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene”.
De asemenea, nu se poate organiza un referendum dacă „textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului şi dacă textul propus contravine dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statului de drept)”.
Propunerea mai prevede că referendumul pentru demiterea preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, iar rezultatul acestuia este obligatriu.
Totodată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional iar rezultatul acestuia este consultativ. „În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”, se mai arată în textul proiectului.
Astfel, șeful statului „nu poate iniţia un referendum legislativ, ci numai un referendum consultativ”.
Proiectul de lege survine în contextul în care Klaus Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea unui referendum pe justiţie. În 13 februarie.
