Coaliția majoritară vrea să micșoreze veniturile președintelui, premierului, miniștrilor și șefilor celor două Camere, dar va majora consistent indemnizațiile deputaţilor şi senatorilor. În cazul acestora, indemnizațiile influențează și celelalte drepturi precum sumele forfetare sau pensiile.
Președintele României va avea un salariu de 17.400 lei brut, potrivit proiectului legii salarizării unitare aprobat de liderii coaliției PSD-ALDE. Este vorba de o scădere, comparativ cu venitul actual de 21.540 lei, stabilit printr-o ordonanță de urgență emisă în 2015 de Gabriel Oprea, pe când era premier interimar. De altfel, proiectul operează scăderi moderate în ceea ce privește indemnizațiile celor 68 de demnitari, majorate prin ordonanța menționată. Astfel, președinții celor două Camere, prim-ministrul, președintele Curții Constituționale sau președintele ICCJ vor avea salarii de 15.950 de lei, comparativ cu 21.540 de lei cât au în prezent. Miniștrii vor câștiga 14.500 de lei, față de 19.055 de lei în prezent.
De menționat, însă, că acum doi ani toți cei 68 de înalți demnitari primiseră majorări consistente, ceea ce a trezit nemulțumirea parlamentarilor fără funcții de conducere. Acum, senatorii și deputații sunt marii câștigători ai legii salarizării, urmând să aibă 11.600 lei lunar, față de 5.500 lei în prezent. Potrivit ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, funcţiile de demnitate publică vor creşte după un coeficient raportat la salariul minim pe economie, în valoare de 1.450 lei.
Ce vor câștiga parlamentarii
Proiectul ar urma să fie votat de Legislativ până la 1 iulie. În cazul parlamentarilor, o astfel de majorare influențează și alte drepturi ale acestora. În primul rând este vorba de suma forfetară pentru activitatea cabinetelor parlamentare (salarii angajați, cheltuieli și chirie, întreținere, utilități, pază, protocol, alte cheltuieli). Cuantumul sumei este stabilit prin hotărâre a birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcție de resursele bugetare, dar nu mai puțin de o indemnizație și jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului. Cu alte cuvinte, creșterea indemnizației va antrena și creșterea sumei forfetare la 17.500 lei.
În plus, deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul București sau judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puțin de jumătate din indemnizaţia brută.
Cresc şi pensiile -senatorilor și deputaților
Pe de altă parte, noua lege influențează și pensiile parlamentarilor, care sunt calculate direct proporțional cu indemnizațiile, nu pe bază de contribuție, potrivit unei legi adoptate în 2015. „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată”, mențio-nează actul normativ inițiat de 228 de parlamentari, majoritatea din PSD.
Pe baza acestui act normativ, în jur de 600 de foști parlamentari beneficiază de pensii speciale de aproximativ 1.550 de lei pentru un mandat încheiat, 3.100 de lei pentru două mandate şi 4.600 de lei pentru trei. Acum, dublarea indemnizațiilor va atrage dublarea pensiilor și pentru foștii parlamentari. În urma criticilor vehemente din spațiul public, președintele PSD, Liviu Dragnea, a promis, în decembrie anul trecut, că social-democrații vor anula pensiile speciale de care beneficiază parlamentarii.
„Nu voi mai accepta, ca președinte al PSD, ca în acest Parlament să se inițieze sau să se adopte acte normative prin care se stabilesc privilegii sau beneficii grase pentru parlamentari“, a spus Dragnea. Până acum, însă, legea pensiilor speciale pentru foștii parlamentari nu a fost anulată.
Cum cresc salariile celorlalți bugetari
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a dat asigurări, totodată, că salariile judecătorilor şi procurorilor cresc „semnificativ”, şi nu “în glumă”, diferenţa fiind că majorarea veniturilor la procurori va fi cu 5% mai mică decât la judecători.
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că primele majorări vor avea loc de la 1 iulie 2017 pentru militari şi poliţişti, iar de la 1 ianuarie 2018 cresc salariile medicilor şi asistentelor, însă salariile din sectorul sănătăţii vor rămâne aceleaşi până în 2022 deoarece din 2018 este acordată întreaga creştere salarială prevăzută în lege.
Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12. Ministrul Muncii a precizat că nu a fost tăiat niciun fel de spor actual, însă a fost introdusă restricţia ca ordonatorul de credite să nu aloce sporurilor mai mult de 30% din anvelopa salarială. Primele majorări se acordă de la data de 1 iulie 2017: soldele de funcţie ale personalului militar cresc cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat în martie 2017.
„La 1 ianuarie 2018, medicii şi asistentele intră cu toată creşterea, însă ei nu vor mai creşte deloc până în 2022; salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de nivelul decembrie 2017, salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salarial se majorează cu 25%”, a precizat ministrul.
În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. În cazul în care angajaţi ai statului au în momentul de faţă salarii mai mari decât cele prevăzute în lege pentru anul 2022 sau devin mai mari ca urmare a majorărilor, se vor acorda drepturile salariale la nivelul anului 2022.
MÂNĂ LIBERĂ PENTRU BARONI. Lefuri mai mari pentru aleșii locali
În privința administrației locale, vor fi crescute indemnizațiile aleșilor locali, dar s-au fixat anumite plafoane pentru subordonații acestora. Astfel, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, va fi retribuit lunar cu 13.000 lei pentru efortul său de a conduce Bucureștiul. Viceprimarul Capitalei, președinții consiliilor județene și primarii localităților cu peste 300.000 de locuitori vor avea indemnizații de 11.600 lei. Proiectul Legii salarizării unitare nu prevede cuantumul salariilor din administraţia publică locală, fiind stabilită doar o grilă care stabileşte raportul între salarii, cu precizarea că niciun angajat din administraţia locală nu va putea avea un salariu mai mare decât indemnizaţia pe care o primeşte viceprimarul. Cu alte cuvinte, baronii locali vor avea mână liberă să fixeze salariile subordonaților.
