Şeful Corpului de Control al premierului, Valentin Mircea, și-a șters de pe Facebook criticile la adresa instituțiilor statului, care nu și-au făcut treaba imediat după cutremurul de sâmbătă, cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter.
El a șters comentariul imediat după ce a primit o replică de la Raed Arafat, secretar de stat care răspunde de situațiile de urgență.
„Concluzia preliminară: instituţiile statului român au note maxime la simpozioane şi umflat muşchii, dar nu vă bazaţi pe ele când va lovi un mare cutremur. Mass-media şi mai ales televiziunile sunt odioase: ore întregi nici măcar nu au oferit vreo informaţie elementară despre cutremur şi nu au liniştit oamenii“, a scris pe Facebook șeful Corpului de Control al premierului.
În replică, secretarul de stat Raed Arafat a catalogat drept periculoasă afirmaţia lui Valentin Mircea. „Sincer, sunt îngrijorat. Nu am înţeles acea afirmaţie. În primul rând că noi am comunicat, iar prima informare pe aplicaţia telefonică a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a fost la ora 3 dimineaţa. Oamenii trebuie să aibă încredere în instituţiile statului. Relaţia între stat şi populație trebuie să fie una extrem de puternică şi trebuie să fie o relaţie de încredere. Cutremurul nu este ca inundaţiile, care ştii că vin, cutremurul se întâmplă şi lumea ştie că s-a întâmplat, şi atunci ca să îi dai informaţii suplimentare trebuie să ai informaţii despre ce s-a întâmplat“, a declarat acesta presei. Arafat a mai spus că informațiile pentru populație sunt date după ce sunt verificate, iar recomandările sunt făcute în așa fel încât să nu creeze panică.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a reacţionat, duminică, la comentariile şefului Corpului de Control. „Valentin Mircea a vorbit în nume personal, aceasta nu este și poziția Guvernului. Guvernul, prin vicepremierul Vasile Dîncu și instituțiile pe care le coordonează, a analizat recent care este răspunsul autorităților la un cutremur cu consecințe deosebite și raportul a fost prezentat în Guvern și apoi public, împreună cu concluziile și măsurile necesare pentru siguranța populației“, a precizat Liviu Iolu.
Cine avertizează populaţia
Referitor la recentele declaraţii, Raed Arafat a mai spus: „Dacă s-ar întâmpla în timpul zilei şi am transmite un mesaj că: Vedeţi că peste cinci secunde o să fie un cutremur, la momentul actual şi la nivelul de pregătire al populaţiei, ne vom trezi cu toţi oamenii în casele scărilor, exact unde nu trebuiau să fie“.
Cu toate acestea, există în România Centrul de Avertizare seismică. Potrivit Institutului Român de Seismologie Aplicată (IRSA), avem un „semafor seismic“, disponibil în baza unui simplu abonament, care transmite datele furnizate de către Centrul de Avertizare Seismică Bucureşti. Avertizarea se face pe pager, internet şi sms, prin mesaje de tipul „seism 4.8“ și „seism 5.2“, în funcţie de magnitudinea evaluată de staţia cea mai apropiată de zona epicentrală. Avertizarea conţine clasa în care s-a încadrat cutremurul cu 2 secunde înainte de eveniment şi 2 secunde după eveniment. Astfel, cutremurul de vineri noapte, de 5,3 grade, ar fi putut fi anunţat şi recepţionat de instituţiile şi persoanele care ar fi avut un asemenea sistem de avertizare instalat pe sistemele proprii de comunicare. „Serviciul a fost creat pentru extinderea ariei geografice de avertizare asupra iminenţei unui cutremur din Vrancea, pentru toţi cei interesaţi, oriunde există o conexiune internet“, se arată pe site-ul IRSA.
Raport: Precedentul „Colectiv“, deloc liniştitor
Raed Arafat încearcă să convingă populaţia că instituţiile sunt extrem de eficiente în caz de criză, cum ar fi cutremurul. Aşa că el se aşteaptă ca populaţia să înţeleagă acest aspect şi să nu intre în panică în timpul unui seism.
Până acum, ca referinţă avem tragedia de la clubul Colectiv, iar concluziile Corpului de Control al premierului nu sunt deloc liniştitoare. Mai ale s că în cazul unui seism puternic situaţia ar fi de sute de ori mai complicată. „Intervenţia de urgenţă în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti din seara de 30 octombrie 2015 a fost, în mare parte, o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor“, se arată în raport. S-a constatat că mai multe instituţii au manifestat deficienţe în modul de acţiune. „Instituţiile au comunicat haotic între ele, Planul Roşu a fost declanşat târziu, au fost transmise date contradictorii referitoare la numărul de pacienţi, iar mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene nu a fost activat. Instituţiile cu probleme sunt Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti- Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi spitalele în care au fost internate victimele“, se mai explică în raport.
Avertizare la nivel central pentru cutremurele de peste 7 grade
Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, spune că „un cutremur de peste 7,1 grade nu are cum să aibă loc“, după măsurătorile sale. Însă avertizarea publică, din punctul său de vedere, este imposibilă. „Magnitudinea unui seism se cunoaşte în secunda 4. De la Focşani până la Bucureşti, unda seismică ajunge în 29-32 de secunde, pentru Turnu Severin în 70, pentru Ruse 42 şi aşa mai departe. Sistemul acesta de avertizare merge când este peste 7 grade, până la 7 restul… sunt poveşti de dragoste. Gândiţi-vă că avem 14 milioane de celulare în România. Nu există în lume un sistem prin care să transmiţi simultan, în 20 de secunde, peste 20 de milioane de mesaje“, este sceptic dl Mărmureanu. „În schimb, la seismele de peste 7,1 grade suntem conectaţi la sistemele de la Cernavodă, Piteşti, Măgurele, Protecţia Civilă şi aşa mai departe. Toţi sunt avertizaţi şi au sisteme proprii de protecţie. Civilii însă nu ar trebui să fugă pe scări, aşa cum a păţit regretatul Toma Caragiu, care a murit pe trepte, în timp ce sticla de vin începută rămăsese pe masă, pe verticală“.
