Avocatul Poporului a sesizat, ieri, Curtea Constituțională cu privire la un alineat din Codul de Procedură Penală referitor la redeschiderea urmăririi penale. În alte situații controversate, precum ordonanțele Guvernului Ponta pe Legea educației, respectiv, pe migrația aleșilor locali, Victor Ciorbea a refuzat, însă, să se implice, deși a primit cereri din partea opoziției și a societății civile.
În sesizarea către judecătorii constituționali, Avocatul Poporului susține că art. 335 alin. 4 din Codul de Procedură Penală nu ar respecta dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Concret, este vorba de faptul că, în etapa camerei preliminare, atunci când judecătorul confirmă sau infirmă decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale, nu poate participa nici procurorul, nici suspectul sau, după caz, inculpatul.
Avocatul Poporului mai amintește că soluția legislativă a pronunțării judecătorului de cameră preliminară „fără participarea procurorului și a inculpatului“ ar fi fost deja constatată drept neconstituțională în trei situații distincte (una dintre ele se referă la o sesizare făcută în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupție președintele CJ Harghita, Borboly Csaba – n.r.).
Dosare redeschise recent
La începutul lunii februarie, procurorii Parchetului de pe lângă instanța supremă anunțau redeschiderea urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe 9 martie dacă infirmă sau confirmă hotărârea anchetatorilor.
Tot de redeschiderea dosarului a fost anunțat, la începutul lunii ianuarie 2015, ex-ministrul UDMR Laszlo Borbely. În cazul acestuia, judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat deja, confirmând decizia procurorilor, astfel că a și fost cerut Camerei Deputaților avizul pentru începerea urmăririi penale, pentru trei infracțiuni de trafic de influență. Plenul Camerei va lua o decizie în cazul lui Borbely în ședința din 11 martie, în condițiile în care prima cerere a procurorilor DNA a fost respinsă în septembrie 2012.
Potrivit cifrelor prezentate în bilanțul DNA pe 2014, anul trecut doar în opt dosare s-a dispus redeschiderea urmăririi penale (patru de către instanța de judecată, patru de către procurorul ierarhic superior).
Educația și traseismul, subiecte neinteresante
Deși a primit numeroase solicitări din partea opoziției și a societății civile de a ataca la Curtea Constituțională ordonanțe emise de Guvernul Ponta, Avocatul Poporului a refuzat acest lucru, de la instalarea sa în funcție, cu susținerea PSD. Cele mai multe discuții au fost în jurul ordonanței de modificare a Legii Educației Naționale și, respectiv, celei care a permis aleșilor locali să migreze de la un partid la altul, timp de 45 de zile.
În acest ultim caz, al ordonanței traseiștilor, Ciorbea și-a justificat refuzul arătând că, dacă ar da curs solicitărilor de a sesiza CCR, instituția pe care o conduce ar fi obligată „să-și depășească poziția sa de neutralitate și de obiectivitate și să se implice în controverse partizane“. În cele din urmă, după ce și-a produs efectele și a ajuns la sfârșitul procedurii parlamentare, astfel că parlamentarii opoziției au putut ataca actul la CCR, ordonanța traseiștilor avea să fie declarată neconstituțională.
