Dezbaterile pe „Noua Strategie Națională Anticorupție – integritate, transparență, educatie“ de marți, de la Palatul Victoriei, au făcut radiografia unei Românii profund corupte. Au fost identificate cauzele corupției sistemice, cu exemple concrete, și au fost anunțate măsuri.
Premierul Dacian Cioloș, miniștri precum Raluca Prună (Justiție), Vlad Voiculescu (Sănătate) și Mircea Dumitru (Educație), exprimând vocea străzii, au structurat motivele pentru care “corupția ucide”, “corupția slăbește statul de drept”, “corupția sărăcește populația”, “corupția distruge valoarea pe termen lung”. Miniștrii au rezumat atât măsurile luate până în prezent de guvernul tehnocrat, cât și măsurile cuprinse în noua strategie anticorupție, care va fi pusă în dezbatere publică până la data de 10 august, când urmează a fi aprobată prin hotărâre de guvern.
La dezbaterile de marți au participat reprezentanți ai ministerelor, ai societății civile, ai comunităților de afaceri, ai ambasadelor.
Cioloș, apel cetățenesc
Premierul Dacian Cioloș a deschis abrupt dezbaterile despre “Noua Strategie Națională Anticorupție – integritate, transparență, educatie”, cerându-le cetățenilor implicare directă în viața cetății. “Ce se va întâmpla după acest guvern depinde în mare măsură de fiecare dintre noi, de votul pe care îl vom da la alegeri, de modul în care ne vom manifesta așteptările de la oamenii politici și de ce vom face fiecare dintre noi”, a punctat premierul.
Altfel spus, să alegem parlamentari care să merite să ne reprezinte și cărora să le cerem socoteală. “Trebuie să intrăm din ce în ce mai mult într-o democrație participativă, de la una pasivă” a spus premierul. Statul nu poate face totul, nu sunt suficiente doar pârghiile Justiției (DNA, ANI, instanțele de judecată) fără o implicare individuală în lupta anticorupție și o participare a fiecaruia dintre noi.
Generalizarea corupției
Ca argumente pentru implementarea noii strategii anticorupție, așteptată de societate, premierul Dacian Cioloș a invocat: ”lipsa de omenie, neglijența, nepăsarea”, de la Spitalul de Arși din București, unde pacienții au fost ținuți în condiții inumane; interesele de afaceri care au creat “sistemul criminal și lipsa de integritate” de la Hexi Pharma; nepăsarea, corupția, care au dus la crearea cazului de sclavie de la Berevoiești. “Situația de la Berevoiesti vorbește foarte mult despre noi, ca societate. Și indiferența individuală, și modul în care anumite autorități locale au acționat sau nu au acționat”, a precizat premierul.
Toate aceste cazuri “nu sunt incidente izolate, ci sunt doar cele care au ieșit la suprafață”, “sunt o imagine a sistemului instituțional corupt din România”, a spus premierul.
Premierul a amendat mentalitatea potrivit căreia cetățeanul își protejează doar bunurile proprii pentru că “ce e al statului e al tuturor, deci pot să bag mâna până la cot pentru că nu e responsabilitatea mea”. De asemenea, premierul a criticat obiceiurile de a da “atenția” la ghișeu și banii strecurați în buzunarul medicului.
Dacian Cioloș a cerut șefilor instituțiilor statului o schimbare de gândire în management, cu instrumente serioase pentru audit și control intern. Măsurile de prevenție nu vor face minuni peste noapte, se vor vedea în timp dacă vor fi aplicate toate proiectele secvențiale din noua strategie anticorupție, de la proiectele investiționale însoțite de transparență, la comportamentele impuse de regulile de integritate și de răspunderile manageriale.
Justiție. Singura strategie care nu demolează
Raluca Prună, ministrul Justiției, a trecut în revistă celelalte șapte strategii anticorupție anterioare (anual se fac strategii anticorupție, existând și proiecte multianuale), susținând că noua strategie, a opta, “e singura care nu demolează ceea ce s-a realizat anterior, ci construiește alături de ceea ce există deja și funcționează”.
Potrivit ministrului, noua strategie este construită astfel încat fiecare instituție publică să poată atrage fonduri europene (100 milioane de euro, fără a include bugetele minimale anticorupție). De asemenea, că noua strategie are un centru mai puternic cu privire la prevenție. “E timpul să punem accent pe educare și prevenție pentru a reduce faptele de corupție”, a spus ministrul. Prună a readus în atenția publică importanța activității DNA și a ANI, iar în noua strategie “ne propunem să consolidăm cel puțin trei măsuri care nu au funcționat prea mult anterior: avertizorul de integritate, consilierul de etică și angajările pe post”.
Sănătate. Cultura „plicului“
Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, și-a structurat alocuțiunea pe sloganul “Corupția ucide”, lansat de protestatarii ieșiți cu zecile de mii pe străzi după incendiul de la clubul “Colectiv”, soldat cu 64 de decese. “Corupția ucide si nu este nicăieri mai evidentă decât în Sănătate (…) Corupția slăbește statul” a spus ministrul, care a criticat tradiția “plicului” dat cadrelor medicale. "Efectele plicului îi face pe mulți pacienți să nu ajungă la medic". Șpaga îngrădește accesul la asistența medicală (cei săraci nu au bani pentru "plic", nu au bani pentru medicamente și mor cu zile). Ministrul a anunțat că a lansat un mecanism pentru achiziții publice, care să nu permită aranjamente și risipirea banilor publici, astfel încât să existe fonduri pentru programele de asistență medicală decentă.
Educație. Memorarea duce la plagiat
Mircea Dumitru, ministrul Educației, și-a construit discursul pe două coordonate principale: reconstruirea încrederii în învățământ prin reformarea sistemului și eliminarea imposturii prin mecanisme academice de control și ocuparea posturilor numai pe criterii de competență.
Ministrul a afirmat că “trebuie să îi facem pe elevi să vină la școală de plăcere. Peste 70% din elevi vin cu stres la școală, se simt singuri și neajutorați”. Pentru a recâștiga încrederea, se va pune accent pe apropierea dintre profesori și elevi. Trebuie să dispară obiceiul de a aduna bani pentru profesori, a spus ministrul.
De asemenea, trebuie să se pună accent pe creativitatea elevilor, nu pe obligația de a memora informații, comparat de ministru cu un "sistem cvasimilitar". “Memorarea informațiilor a creat un fel de cultură a copiatului”, a afirmat Dumitru. Ministrul a anunțat că instituțiile de etică și acreditare academică, reformate, au început să funcționeze corect (declararea plagiatului lui Ponta, spre exemplu- n.n.)
Potrivit noii strategii, învățământul va fi axat pe structuri curriculare ce vor permite angajarea după absolvirea școlii.
Realizarea unei reforme autentice în învățământ depinde de finanțare, care s-a făcut până acum pe criterii oculte, clientelare, (la nivelul consiliilor județene și locale). Potrivit noii strategii, alocarea fondurilor se va face pe competențe, transparent. Funcțiile de conducere din inspectorate, din școli vor fi ocupate prin concursuri monitorizate video.
Acțiune. Contractele IT din ultimii trei ani, la control
Corpul de Control al premierului Dacian Cioloș a declanșat un amplu control al contractelor IT, încheiate de toate instituțiile publice în ultimii trei ani. Vor fi controlate inclusiv achizițiile făcute de ministere și de agențiile guvernamentale. Acțiunea se înscrie în noua strategie anticorupție, care instituie controlul încheierii contractelor de achiziții și auditarea derulării acestor contracte, spun surse guvernamentale.
Inspectorii Corpului de Control vor verifica modul de desfășurare a licitațiilor sau a încredințărilor directe, conținutul caietelor de sarcini, actele adiționale prin care se măresc toate costurile, cum s-au recepționat achizițiile, dacă sistemele IT achiziționate funcționează.
Achizițiile publice din domeniul IT au făcut și subiectul unor dispute publice între ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și deputatul PSD Sebastian Ghiță, fost patron al unor societăți din domeniul IT. În discuție a fost și un contract de achiziționare a unui soft care gestionează fonduri destinate mediului, în valoare de 38 de milioane de euro, câștigat de firma One Expert.
Proiect. Noutățile strategiei:
*Transparență totală a deciziilor publice prin obligativitatea afișării lor (dispar concepte de “secret de serviciu” sau de “prevederi contractuale secrete”; toate contractele trebuie afișate pe paginile ministerelor, instituțiilor publice);
*Educarea comportamentului (coduri etice, profesionale cu sancțiuni clare, dure);
*Instituții care să și funcționeze efectiv ca avertizori de integritate și care să prevină corupția, nu numai să o descopere;
*Instituții care să aducă înapoi la bugetul public ce se fură (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; eficientizarea instituției confiscării extinse);
*Reintroducerea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor, monitorizate video;
*Răspunderea managerială.
