Potrivit unor surse, premierul urma să revină aseară în România, cu mașina și tatăl socru. Altele îi estimau întoarcerea pe la mijlocul acestei săptămâni, astfel încât să participe la inaugurarea unei bucăți de autostradă pe 11 iulie. Indiferent de momentul ajungerii în țară, pe Ponta îl așteaptă o lungă listă de probleme, ce țin de situația personală, de Guvern și de partid.
Astăzi se împlinesc trei săptămâni de când premierul a dispărut în Turcia, pentru operație la genunchi și recuperare, și tot atât de când șef la Palatul Victoria este liderul UNPR, Gabriel Oprea. În ciuda insistențelor social-democraților de a se întoarce mai repede din străinătate, Ponta a mers pe cartea temporizării și a misterului, ceea ce nu a făcut decât să alimenteze speculațiile și zvonurile. Ba se întoarce „în câteva zile“, ba „în cursul săptămânii viitoare“, ba cu avionul, ba cu mașina. Mai importante decât momentul sunt însă explicațiile pe care le va da premierul și deciziile pe care le va lua.
DNA, Șova, Ghiță
O primă problemă pe lista premierului, și cea mai arzătoare, o constituie dosarul în care este urmărit penal și așteptat de procurorii anticorupție la audieri. Evoluțiile pe acest subiect sunt greu de anticipat în acest moment. Scenariul optimist pentru Ponta ar fi ca lucrurile să rămână în stadiul actual, iar anchetatorii să nu dispună măsuri suplimentare, de genul celei de care a vorbit, la un moment dat, prietenul său Sebastian Ghiță: punere sub control judiciar. Scenariul pesimist pentru premier ar fi ca pe numele său să fie deschise și alte dosare, fapt vehiculat din plin după ce s-a aflat că același Ghiță are interdicție de a vorbi cu Victor Ponta.
Coaliția, UNPR, Klaus Iohannis
De la lăsarea lui Gabriel Oprea drept premier interimar s-au schimbat multe în coaliția la putere. A fost, întâi, votul la Strategia Națională de Apărare a țării, apoi instalarea la șefia SIE a lui Mihai Răzvan Ungureanu, în ciuda eforturilor social-democraților de a bloca demersul. Dornic să obțină cât mai mult din negocierea cu PSD, „domnul general“, cum îi place lui Oprea să i se spună, invocă tot mai des interesul național și „acest context de securitate complicată“ și nu scapă nici un prilej de a se afișa drept un mare apărător și susținător al Justiției. Ultimele dovezi în acest sens: declarațiile de ieri, de Ziua Justiției, și hotărârea de Guvern adoptată pe 30 iunie, prin care DNA primește suplimentar 50 de posturi de procurori (adică, aproape o treime din cât are acum), iar DIICOT, 32 de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate și administrativ.
Iată ce spunea Oprea ieri: „Ca om politic, am sprijinit și voi sprijini în continuare, fără rezerve, activitatea Justiției, având convingerea că o justiție puternică este în interesul tuturor românilor. De altfel, Justiția are un rol deosebit în progresul României, contribuind la imaginea pozitivă și credibilitatea în plan extern a țării noastre“. Oare cum o mai fi cu „imaginea pozitivă și credibilitatea în plan extern“ dacă ne uităm că România are, în acest moment, un prim-ministru urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani?
Cât despre președintele Iohannis, partenerul „adevărat“ pe care Oprea este dispus să-l susțină „necondiționat“ în probleme naționale și de creștere a securității României, să nu uităm că acesta continuă să-i ceară lui Ponta demisia din fruntea Guvernului. Ultima dată a făcut-o
în interviul acordat Financial Times, când a subliniat că „este inacceptabil pentru o țară europeană ca premierul să fie acuzat de procurori de fapte ilegale“.
PSD, sondaje, congres
În contextul menționat, Ponta are de dat explicații și colegilor de partid. Explicații despre plecarea sa misterioasă, despre desemnarea lui Oprea ca prim-ministru interimar, dar și despre cauzele care au făcut ca, pentru prima dată în ultimii ani buni, liderul PSD să se situeze în sondaje sub partid (30% – Ponta, 40% – PSD, potrivit sociologului Vasile Dâncu).
Și mai trebuie Ponta să prezinte colegilor planul său pentru ca PSD să rămână la guvernare și să câștige alegerile din 2016, dar și să țină UNPR aproape fără a ceda zeci de funcții de parlamentar, primar etc.
Aceasta în condițiile în care s-au înmulțit, în ultimele zile, vocile social-democrate care vorbesc de o ieșire a PSD de la guvernare și despre necesitatea organizării unui congres extraordinar al partidului (congresul acela tot amânat după pierderea prezidențialelor). „Este nevoie de un congres în asemenea momente, este nevoie de schimbare.
În al doilea rând, Victor Ponta ar fi trebuit să rămână în mijlocul partidului, să rămână în postul de guvernare. Indiferent de accidente, este nevoie de lider, mai ales în momentele grele“, spunea același Dâncu, într-un interviu acordat transilvaniareporter.ro. Iar, potrivit unor surse, Liviu Dragnea ar fi profitat de absența prelungită a lui Ponta pentru a purta negocieri în teritoriu și a urgenta organizarea congresului.
