MAE s-a confruntat, în 2014, cu o creştere fără precedent a crizelor consulare în care au fost implicați cetățeni români aflaţi în străinătate, cu peste 13.000 de români arestaţi, 400 implicaţi în conflicte de muncă sau victime ale traficului de persoane şi aproape 600 implicaţi în accidente, relatează Mediafax.
Astfel, la nivelul statelor membre UE, la sfârşitul anului 2014, numărul cetăţenilor români supuşi unor măsuri privative de libertate, arestaţi preventiv sau aflaţi în executarea unor pedepse cu închisoare la care au fost condamnaţi prin sentinţe definitive, este de 10.220. În total, în întreaga lume, numărul românilor arestaţi este estimat la 13.000.
Principalele delicte pentru care au fost reţinuţi sau arestaţi cetăţenii români, anul trecut, sunt furt, trafic de droguri, prostituţie, fraude bancare şi violenţa domestică.
Italia este ţara pe teritoriul căreia s-au înregistrat cele mai multe cazuri de arestări cu cetăţeni români implicaţi, urmată de Germania, Spania, Austria şi Marea Britanie.
Totodată, numărul de cetăţeni români decedaţi în afara granițelor țării, despre a căror situaţie au fost informate, în 2014, misiunile României, este de 1.339, dintre care 40% au fost repatriați.
MAE precizează că această cifră nu reflectă însă totalul deceselor cetăţenilor români survenite în străinătate, întrucât, în numeroase cazuri defuncţii sunt înhumaţi sau incineraţi în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular. Conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, media anuală a deceselor cetățenilor români, survenite în străinătate este, în realitate, de 2.000-2.500.
Cele mai multe decese s-au înregistrat în Italia (442), Germania (295), Spania (155) şi Franţa (128).
Potrivit statisticii MAE, care citează date de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, 103 minori au fost repatriaţi anul trecut.
Spania se află pe primul loc, cu un număr de 25 de minori repatriaţi, urmată de Italia (15), Ungaria (10), Anglia (9), şi Franţa (8).
De asemenea, pe parcursul anului 2014, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României s-au autosesizat sau au fost sesizate fie de cetăţenii români direct implicaţi, fie de către autorităţile locale, asupra existenţei unui număr de aproximativ 400 de persoane, de cetăţenie română, implicate în diverse conflicte de muncă sau victime ale unor reţele de trafic de persoane.
Ministerul de Externe precizează că, în toate cazurile semnalate, reprezentanţele diplomatice au întreprins, în regim de urgenţă, toate demersurile legale pe lângă autorităţile competente şi cu sprijinul ataşaţilor de interne din cadrul ambasadelor, au acordat în cel mai scurt timp asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români şi demarat procedurile de repatriere a acestora în România, acolo unde situaţia a impus-o.
Departamentul Consular a transmis instrucţiuni precise către misiunile diplomatice şi oficiile consulare, în vederea întreprinderii tuturor demersurilor legale pe lângă autorităţile locale şi a menţinerii contactului permanent cu reprezentanţele diplomatice ale României în exterior în vederea furnizării de date actualizate despre fiecare caz gestionat.
Printre exemplele prezentate de MAE se numără cel al unui grup de 160 cetăţeni români aflaţi în Qatar pentru a lucra în domeniul construcţiilor. Din cauza condiţiilor de muncă, aceştia au ajuns la conflicte cu angajatorii în februarie 2014 şi după intervenţia Ambasadei României la Doha şi a Departamentului Consular din cadrul MAE, muncitorii au revenit în România, iar conflictul de muncă a fost închis.
În mai anul trecut, 80 cetăţeni români se aflau în grevă în Padova, Italia, întrucât fuseseră disponibilizaţi. După demersurile făcute de Ambasada României la Roma, aceştia au fost reangajaţi.
În luna iulie, au existat patru cazuri gestionate de autorităţile de la Bucureşti în care au fost implicaţi marinari români aflaţi pe nave sechestrate în porturi din Canada, Polonia, Italia şi Senegal.
În cursul anului 2014 s-au înregistrat 586 de cazuri de cetăţeni români implicaţi în diverse accidente survenite pe teritoriul altor state, dintre care 115 care au necesitat spitalizare şi ulterior repatriere cu sprijinul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii.
154 dintre aceştia au fost implicaţi în accidente de trafic produse pe teritoriul Ungariei, tranzitat de un număr considerabil de cetăţeni români care vin sau revin din celelalte state UE unde lucrează sau îşi petrec concediile de odihnă. După Ungaria, cele mai multe accidente soldate cu rănirea şi/sau internarea cetăţenilor romani în unităţi spitaliceşti, au fost în Italia (106) şi Spania (39).
De asemenea, anul trecut au fost continuate evacuările din Siria, începute în anul 2011. De la debutul conflictelor, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, aproximativ 600 de cetăţeni români.
Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în 2014, au existat 15 cazuri pentru care a fost necesară iniţierea procedurilor specifice în situaţii de urgenţă sau activarea Celulei de Criză.
Printre aceste cazuri se numără un accidentul din Barnaya, Ungaria, din februarie, în care a fost implicat un autocar înmatriculat în România, cu 29 de pasageri la bord, inundaţiile din mai din insula Gokceada, Turcia, unde se aflau circa 40 de cetăţeni români, cele din Albena, Bulgaria, unde se aflau în jur de 100 de români, sau urma catastrofa aviatică din estul Ucrainei, din iulie, soldate cu prăbuşirea unei aeronave Malaysian Airlines, pe ruta Haga-Kuala Lumpur, pe lista de pasageri regăsindu-se o victimă care deţinea dubla cetăţenie, română şi canadiană.
În perioada iunie-august 2014, Celula de Criză a MAE a funcţionat continuu timp de 4 săptămâni, 24 de ore din 24, sâmbătă şi duminică, fără întrerupere, complementar evacuărilor din Siria, Fâşia Gaza şi Libia, fiind gestionate şi situaţiile de criză apărute în Spania, Ucraina, Mali, relocarea Ambasadei României în Libia de la Tripoli la Tunis sau zone atinse de catastrofe naturale, precum în cazul inundaţiilor din Bulgaria.
