Oana Hăineală sau Codruț Olaru va fi alegerea ministrului Justiției?

Procurorii Oana Schmidt-Hăineală, Codruț Olaru, Augustin Lazăr și Gheorghe Ivan s-au înscris în competiția pentru funcția de procuror general al României. Ministrul Justiției, Raluca Prună, are de unde alege pentru că între candidați sunt competitori cu rezultate de notorietate în carieră. 

Funcția de procuror general al României a rămas vacantă după ce Tiberiu Nițu și-a dat demi­sia, în februarie, ca urmare a implicării în scandalul privind folosirea ilegală a coloanelor oficiale, alături de fostul vicepremier Gabriel Oprea. 

Care sunt performațele candidaților

Oana Schmidt-Hăineală, procuror la Parchetul Tribunalului Brașov, membru ales al Consiliului Superior  al Magistraturii (CSM), a devenit cunoscută opiniei publice în 2012, când, în calitate de vicepreședinte al acestui organism, a condamnat derapajele puterii politice (ale Guvernului Ponta și majorității USL). 

De asemenea, a susținut-o pe președinta de atunci a CSM, Alina Ghica, în demersurile făcute pentru apărarea independenței Justiției și a principiilor statului de drept.

Anul 2012 a fost primul an în care activitatea CSM a fost lăudată în raportul de țară din cadrul Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV).

În 2013, Oana Schmidt-Hăi­neală a fost aleasă președinte al CSM, fiind, până acum, singurul procuror votat de colegi pentru această funcție. Anterior, potrivit cutumei, președinte era ales un judecător, iar vicepreședinte – un procuror. În mandatul ei, activitatea  CSM a fost lăudată în raportul de țară al MCV.

Codruț Olaru este acum adjunct al procurorului general al României. Între anii  2007-2013, a fost șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT), unde a obținut rezultate deosebite la secțiile de combatere a infracțiunilor informatice, a traficului de droguri, a rețelelor transnaționale de trafic de persoane, dar mai puține la combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale. Performanțele sale au fost evidențiate de reprezentanții ambasadelor SUA și a mai multor țări UE.

În aprilie 2013, Codruț Olaru a fost numit adjunct al procurorului general Tiberiu Nițu, dar nu a primit atribuții pentru supravegherea și sprijinirea activității DIICOT, pe atunci condusă de Alina Bica (acum, judecată în dosare de corupție), domeniu în care era calificat. Nițu i-a dat „sarcini“ administrative, potrivit surselor noastre.

Augustin Lazăr este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și a mai ocupat funcții de conducere la nivel central între 1998-2000, când a coordonat Secția Anticorupție și de Urmărire Penală și Criminalistică. În acea perioadă (în timpul guvernării CDR, președinte Emil Constantinescu), echipa procurorilor Ovidiu Budușan și Doru Dobocan, sub coordonarea lui Augustin Lazăr, au investigat primele mari dosare de infracțiuni economice săvârșite de demnitari, printre care  devalizarea băncii fostei Securități, Bancorex,  contrabanda “Porțelanul“, contrabanda “Jimbolia“ (în care au fost puși sub învinuire mai mulți miniștri din Cabinetul Văcăroiu, plus fostul șef SRI Virgil Mă­gureanu). Cele mai multe dosare au fost închise în mandatul premierului Adrian Năstase, iar singurul demnitar condamnat a fost deputatul Gabriel Bivolaru, pentru devalizarea BRD (fraude de circa 200 de milioane de do­lari – bani nerecuperați).

De când este procuror general la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr  a revenit în atenția publică prin dosarele în care a investigat înstrăinarea tezaurului dacic.

Gheorghe Ivan este procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost șeful Serviciului Teritorial Galați al DNA. Într-un raport de control al Inspecției Judiciare,  finalizat în 2013, au fost consemnate numeroase nereguli din perioada în care a fost șeful serviciului. El a părăsit funcția înainte de a fi analizată nota de control a Inspecției de către CSM.

Criterii. Procurorul general trebuie:

• să aibă vechimea obligatorie în magistratură de 10 ani;

• să obțină calificativul „foarte bine” pentru activitatea profesională;

• să nu fi primit sancțiuni discipli­nare în ultimii trei ani;

• să fie integru și profesionist; 

• să fie obiectiv, imparțial, să aibă rezistență la presiuni și influențe;

• să aibă capacități manageriale și de gestionare a situațiilor de criză.

Interviurile sunt programate între 18 și 22 martie. Pe 23 martie, ministrul transmite CSM propunerea sa. Consiliul dă un aviz consultativ, după care președintele țării, Klaus Iohannis, decide numirea prin decret publicat în Monitorul Oficial.