Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat marți seară la Antena 3 că la baza de la Deveselu sunt „rachete balistice“, care nu ar putea să-l „încânte“ vreodată pe Vladimir Putin. „Cum ar putea fi vreodată preşedintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachetele balistice, cum ar putea vreodată preşedintele Putin să fie încântat că avem baza de la Mihail Kogălniceanu, populată cu militari americani şi noi insistăm în continuare faţă de Statele Unite în parteneriatul strategic să asigurăm permanenţa militarilor americani pe teritoriul românesc? Cum ar putea vreodată Federaţia Rusă să fie încântată că România îşi dezvoltă capabilităţile navale?“, a spus ministrul Apărării.
Ieri dimineaţă, Fifor a revenit cu precizări, spunând că afirmaţia sa a fost „o greşeală de înţelegere“. „Niciodată nu cred că cineva ar putea afirma că la Deveselu avem rachete balistice. Aseară am spus că avem baza de la Deveselu, care se ocupă de rachetele balistice, în niciun caz că la Deveselu avem asemenea rachete. E puțin probabil ca eu să nu știu ce adăpostim la Deveselu, să nu știu că acolo sunt rachetele interceptoare și în ce mod funcționează scutul de la Deveselu. A fost doar o greșeală de înțelegere, de comunicare în cel mai rău caz, dar în niciun caz nu aș putea vreodată afirma că la Deveselu avem rachete balistice“, a declarat Mihai Fifor, la Digi24. Totuși, nici în a doua declarație Fifor nu spune explicit că la Deveselu nu există rachete balistice.
Nemulțumirile Rusiei
Oficial, la baza americană de la Deveselu nu sunt rachete balistice, ci interceptoare, baza fiind centrul unui sistem defensiv.
Atunci când este sesizată o ameninţare, aceşti interceptori sunt lansaţi pentru a distruge racheta balistică ce ameninţă teritoriul NATO.
Baza antirachetă din România are 24 de interceptori de tip SM3. Au o autonomie de zbor de 500 de kilometri, ating un plafon de 160 de kilometri şi zboară cu o viteză de 9.600 de km/oră. Acest tip de rachete nu au încărcătura explozivă. În schimb, rachetele balistice sunt arme ofensive, menite să lovească ținte de pe teritoriul altui stat.
Declarația ministrului Fifor este cu atât mai controversată cu cât, de-a lungul timpului, Rusia a invocat scutul antirachetă și a menționat baza de la Deveselu în acuzele sale îndreptate împotriva NATO, dar mai ales împotriva SUA, că s-ar încălca tratatele internaționale referitoare la rachetele balistice.
Recent, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a exprimat îngrijorare, la întrevederea cu omologul său american, Donald Trump, în legătură cu „sistemul antibalistic global“ al Statelor Unite, care include și elemente în România, la Deveselu. Declarații similare au făcut și alți oficiali ruși. „Principala noastră solicitare adresată Statelor Unite este să revină la respectarea Tratatului forţelor nucleare intermediare, pe care îl încalcă prin instalarea sistemelor antirachetă Aegis pentru uz terestru în România şi prin planul de a le instala în Polonia. Aceste sisteme sunt de uz dublu, putând fi folosite atât antibalistic, cât şi pentru atacuri cu rachete de croazieră; instalarea acestor sisteme este interzisă de Tratatul INF“, afirma în septembrie 2017 Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.
Opoziția cere demiterea
Opoziția cere demiterea lui Fifor de la Ministerul Apărării. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, l-a acuzat pe Fifor că „răstălmăceşte grav această realitate şi nu face decât să alimenteze propaganda Moscovei“. Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că Mihai Fifor a alimentat propaganda rusă şi decredibilizează România şi SUA în faţa aliaţilor. El a explicat că Fifor a spus „o prostie“ întrucât sistemul de la Deveselu are doar interceptoare cu rol defensiv.
Fifor a mai fost în mijlocul unei controverse în toamna anului trecut, scena fiind Adunarea Parlamentară a NATO, desfășurată la București. Agerpres a transmis o știre potrivit căreia Fifor s-ar fi referit la discuții privind formarea unui „Schengen militar“. Informația a fost dezmințită de MApN și până la urmă vina a căzut pe traducerea asigurată de Senat, unde a fost organizat evenimentul.
Festivalul greșelilor, la Palatul Victoria
De la preluarea mandatului, membrii Guvernului Dăncilă, în frunte cu premierul s-au întrecut în gafe.
Săptămâna trecută, în timpul unei vizite în Muntenegru, premierul Viorica Dăncilă a susţinut o conferinţă de presă comună cu premierul acestei țări, în care a spus că se bucură să fie la Pristina (capitala Kosovo), în loc să spună Podgorica, care este capitala Muntenegrului. După un zbor de două ore şi jumătate alături de premierul estonian, Juri Ratas, pentru inaugurarea rutei Tallinn-Constanța, premierul Viorica Dăncilă a uitat cum îl cheamă pe înaltul oaspete. Întrebată dacă îi este frică de o plângere penală, prim-ministrul a răspuns că „Orice om îi este teamă de o plângere penală“. La ședința de Guvern din 24 mai, Viorica Dăncilă a luat o pauză de la cititul de pe foaie, moment în care a afirmat că „putem spune pe scurt că reducem democrația“ în loc de „reducem birocrația“.
Daea și-a eclipsat colegii
Cea mai recentă gafă a unui ministru, recunoscută şi taxată până şi de Liviu Dragnea, este cea a ministrului Agriculturii. „Nu exista antidot, nu exista vaccin, nu există medicamente care să uşureze boala în corp. Porcii se incinerează, cu condiţiile de mediu, cu medicii acolo, e o muncă extraordinară. Acolo este ca la Auschwitz“, a spus Petre Daea.
Ministrul Energiei, Anton Anton, s-a remarcat încă de la audierea în Parlament printr-o explicație inedită despre importanța domeniului Energiei. „Nu avem energie, nu se aprinde becul. Nu avem energie, nu funcţionează telefoanele. Nu avem energie, nu funcţionează nimic. Există filme suficiente, apocaliptice, în care lipsa de energie ne duce într-o altă societate“, a afirmat Anton.
Ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă, a fost cuprins atât de intens de emoţii la audierile din Parlament, încât a uitat cum să se exprime: „Unde… stai așa, lasă-mă… cu industria de apărare… să mai vedem alta (…) Un rol important va avea pentru… în cadrul economiei… ca eco… îmi cer scuze, sunt emoționat“.
Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a dus o luptă grea cu limba română „Am fost foarte, foarte batjocorit pentru că am folosit cuvântul pamblică. Am folosit cuvântul pamblică toată viața mea, este un cuvânt din dicționar“.
Greșelile lui Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a oferit, pe 23 ianuarie 2017, o recepție la Palatul Cotroceni, pentru a celebra Mica Unire din 1859, doar că i-a zis comemorare: „Astăzi, în seara zilei de 23 ianuarie, ne-am adunat aici, în Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor, Mica Unire“, a afirmat Iohannis. „Cine știe ce înțelegeri secrete face Dragnea în Israel cu evreii, dar sper să aibă bunul simț să explice românilor, când se întoarce, ce a făcut acolo“, a comentat Iohannis, recent, după vizita lui Dragnea în Israel. După numai câteva ore, președintele a revenit cu precizări și și-a prezentat scuzele pentru cuvântul „evrei“.
