Liderii politici de la Bucureşti şi-au declarat susţinerea pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cadrul unei şedinţe solemne a Parlamentului, cu ocazia a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu ţara. Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, par să fi făcut tot posibilul pentru a avea scena parlamentară lipsită de adversari. Potrivit unor surse politice, invitația către președintele Klaus Iohannis ar fi fost trimisă cu mai puțin de o oră înainte de eveniment. Șeful statului nu a onorat invitația transmisă pe ultima sută de metri, preferând transmiterea unei mesaj care a fost publicat pe paginile Senatului și Camerei Deputaților. Însă, diferențele sunt mult mai serioase și nu se rezumă la chestiuni de protocol.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, în plen, în prezența oficialilor de la Chișinău, că vrea ca România să se unească cu Republica Moldova. „Dragii mei colegi, domnule preşedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi, ca să nu existe echivoc, eu o spun deschis, simplu şi explicit – eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune. România a fost puternică atunci când a fost unită. Şi va fi unită. Şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru”, a declarat Liviu Dragnea.
Declarația Parlamentului
Președintele Camerei Deputaților a citit, de la tribuna Parlamentului, declarația privind celebrarea Unirii, în care se afirmă că Parlamentul consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova să susţină unificarea celor două state, deoarece aceasta reprezintă continuarea ”firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române”. ”Subliniem că acest act depinde de voinţa acestora” se afirmă în document iar Parlamentul declară că ”România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la rândul său, că, după exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ”va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă”.
Independența, invocată de Candu
În schimb, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, invitat și el la ședința solemnă, a avut un mesaj nuanțat. ”La ora actuală există opinii diferite în Republica Moldova, trebuie luat în considerare ce vor cetăţenii, azi îşi doresc să fie Republica Moldova stat independent, dar sunt tendinţe. Scopul nostru e să ducem Republica Moldova cât mai aproape ce Uniunea Europeană”, a declarat Andrian Candu. El susţine că țara sa se confruntă cu ”multe provocări” în plan regional. ”Știţi cine e preşedintele Republicii Moldova, care sunt forţele inclusiv de Federaţia Rusă şi serviciile secrete, ce se întâmplă în plan regional, cu siguranţă, nouă celor de la Chişinău şi clasei politice nu ne vine deloc uşor”, a spus Candu. De asemenea, acesta a susţinut că, la 100 de ani de la unire, Republica Moldova are de a face, din nou, cu dorinţa unora de a decide în locul ei cum să trăiască şi încotro să se îndrepte. „Presiunile economice şi politice din afară urmăresc distorsionarea valorilor româneşti şi europene, iar războiul propagandistic la care mă refer, sponsorizat moral, ideologic şi financiar, subminează declaraţiile de suveranitate şi independenţă ale Republicii Moldova şi urmăresc revenirea în spaţiul geopolitic rusesc”, a punctat Andrian Candu.
Iohannis susține parcursul european
Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis a transmis, ieri, un mesaj la aniversarea a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România în care vorbeşte despre ”gestul politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii”. ”Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol şi jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Aşa a fost şi în anii Marelui Război, aşa a fost şi în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România”, mai spune Iohannis.
”În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent, diplomatic, financiar şi tehnic”, afirmă șeful statului.
Invitați
La şedinţa Parlamentului au participat prim-ministrul Viorica Dăncilă, Custodele Coroanei române, Margareta, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, fostul preşedinte Emil Constantinescu, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea.
