Liderul grupului parlamentar UDMR din Senat, Cseke Attila, a declarat joi că nu există o propunere şi un amendament admis la Codul administrativ de scădere a pragului sau de eliminare a acestuia în ceea ce priveşte folosirea limbii minorităţii naţionale în administraţie.
„Singura chestiune care se reglementează pe o logică juridică ce a existat şi până acum, adică dacă peste 20% (n.r. – pondere a comunităţii maghiare) este obligatoriu să asigure această folosire a limbii materne, se pun şi indicatoare în mai multe limbi, dacă ponderea este peste 20% este obligatoriu; atunci pe o logică juridică este evident că şi sub 20%, dacă există voinţă la nivel local, trebuie să se dea această posibilitate. Deci pentru 20% e obligatoriu, sub 20% acest lucru se reglementează – va exista temei legal ca în cazul în care consiliul local consideră necesară asigurarea acestui drept la limba maternă atunci să existe această posibilitate. Deci sub 20% ar interveni o posibilitate ca prin decizia consiliului local să se asigure folosirea limbii materne. Nu este vorba de eliminarea vreunui prag în Codul administrativ”, a precizat, pentru Aagerpres, senatorul UDMR.
El a adăugat că „nu există o propunere şi un amendament admis de scădere a pragului sau de eliminare a acestuia”, susţinând că există o ţară în Uniunea Europeană, unde pragul pentru ponderea unei minorităţi naţionale pentru a putea folosi limba maternă este „semnificativ mai mic” decât cel prevăzut astăzi în România de 20%.
„Este vorba pur şi simplu de menţinerea actualei legislaţii care prevede că atunci când o comunitate naţională are pondere de peste 20%, într-o unitate administrativ- teritorială, este obligatorie asigurarea folosirii limbii materne a acesteia. Este o prevedere care e în vigoare de 17 ani şi care prevedere rămâne în vigoare”, a explicat Cseke Attila.
