2.3 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăPoliticăCe urmează după revocarea lui Kovesi din fruntea DNA

Ce urmează după revocarea lui Kovesi din fruntea DNA

Președintele Klaus Iohannis a semnat ieri deceretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), dar evitat să anunțe personal decizia. Ziariștii acreditați pe lângă Administrația Prezidențială au fost anunțați prin sms, la 9.05 că la ora 10.00 purtătorul de cuvânt al cuvânt al instituției, Mădălina Dobrovolschi, va susține o declarație  de presă. Mădălina Dobrovolschi a fost cea care a anunțat că șeful statului a revocat-o pe Kovesi. Ultima declarație de presă a purtătorului de cuvânt a avut loc în noiembrie 2017.

Dobrovolschi a invocat decizia Curții Constituționale (CCR) prin care președintele este obligat să emită decretul de revocare. ”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constat, că respectă Constituţia şi legile ţării şi a acţionat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis,  a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruţa Kövesi din funcţia de  procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a explicat purtătorul de cuvânt. Klaus Iohannis „atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță”, a continuat ea.

 

Mesajul lui Kovesi

La scurt timp după anunțul de la Cotroceni, decretul de revocare a fost publicat în Monitorul Oficial.   Ulterior, Laura Codruța Kovesi a susținut ultima declarație la DNA  afirmând că propunerea sa de revocare trimisă de ministrul Justiției la Cotroceni nu a întrunit condițiile prevăzute de lege și atacând actuala majoritate care modifică legile penale pentru a-și asigura protecție. 

Kovesi a anunțat că nu va  mai rămâne în DNA, dar își va continua cariera de procuror. Ea a comentat că decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare, respectiv statutul procurorilor și independența acestora în raport cu Ministrul Justiției. Kovesi a avut un mesaj și pentru procurori. ”Dragi colegi, ce am reușit să demonstrăm a fost că instituțiile publice din România lucrează legal și da, corupția poate fi înfrântă. Episodul de azi nu e înfrângere. Modul în care se forțează modificarea legilor penale arată că vor protecție”, a afirmat Kovesi.
”DNA e o instituție matură, profesionistă. Nu abandonați, continuați să vă faceți treaba, nu abandonați!  Corupția poate fi învinsă, nu abandonați!”, a mai spus fost șefă a DNA. Ea şi-a încheiat declaraţia de presă cu un mesaj ”către cetăţeni şi societate”: ”Corupţia poate fi învinsă. Nu abandonaţi!”, a spus Kovesi.

 

Când va intra în vigoare noua lege?

Procurorul Anca Jurma, şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din DNA şi fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi a fost delegată în funcţia de procuror şef al DNA, a anunţat Parchetul General. Jurma va fi interimar până la numirea noului șef al DNA. Procedura de numire a noului șef al DNA va depinde de modul în care va arăta legea în momentul în care ministrul Justiției va înainta noua propunere către președintele Klaus Iohannis.

Ministerul Justiţiei a anunţat ieri că organizează în perioada 9 – 30 iulie selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al DNA.

Potrivit legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004), șeful DNA este numit de președinte, la propunerea ministrului Justiției. Șeful statului poate respinge motivat propunerea, fără a fi limitat numărul de refuzuri. Ieri însă, Comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă de deputatul PSD Eugen Nicolicea a respins cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis care privea tocmai legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Principala modificare operată prin această lege a fost faptul că preşedintele poate refuza o singură dată numirea procurorilor de rang înalt, inclusiv a șefului DNA. După ce va fi votată de Parlament, legea va trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Șeful statului va fi obligat să promulge legea, pentru că a cerut, deja, o dată reexaminarea actului normativ. Potrivit Constituției, în cazul unei legi pentru care a cerut reexaminarea, șeful statului are zece de zile la dispoziție pentru a promulga actul normativ. Dacă noua lege va intra în vigoare înainte ca ministrul Justiției Tudorel Toader să trimită noua nominalizare la Cotroceni, șeful statului va putea să respingă doar prima propunere, dacă prezintă motive pentru acest refuz.

 

Dragnea nu renunță la suspendare

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, că discuţia privind declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Iohannis va continua în partid şi în coalişie, el susţinând că şeful statului a semnat decizia de revocare a şefei DNA la 30 de zile de la decizia CCR, ci ”nu de dragul Constituţiei, şi la presiunea unor calcule personale”. ”Dacă voia să o revoce o revoca de la început, nu-l oprea nimeni”, a afirmat Dragnea. ”Discuţia despre suspendare va continua în partid şi vom discuta şi în coaliţie. (…) E o discuţie foarte serioasă pe care trebuie să o purtăm foarte aşezat pentru că este un demers foarte serios, adică nu e un demers în joacă, dar, din păcate, preşedintele arată demult că nu respectă Cosntituţoa, nu îşi respectă atribuţiile, nu mai are puterea să fie un preşedinte deasupra partidelor, un preşedinte fără interese partinic, un preşedinte care să fie mediator între puterile statului şi asta duce la foarte multe blocaje”, a spus Liviu Dragnea. 

 

Reacțiile  Comisiei Europene și ambasadei SUA

Comisia Europeană și Ambasada Statelor Unite au reacționat la scurt timp după plecarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea instituției.

Comisia Europeană a precizat prin purtătorul său de cuvânt: „Independenţa sistemului judiciar şi capacitatea lui de a lupta cu corupţia este de o importanţă capitală. Capacitatea DNA de a-şi face treaba în circumstanţe deosebite a fost un semn de stabilitate. Dacă această capacitate va fi pusă la îndoială vom reevalua situaţia”.

Ambasada Statelor Unite la Bucureşti a avut  de asemenea o reacţie: „Ambasada SUA își reafirmă angajamentul îndelungat de a sprijini lupta României împotriva corupției. România este model regional în privința luptei împotriva corupției. Facem apel la România să mențină și să sprijine puternicele sale instituții de luptă împotriva corupției”, arată reprezentanţa diplomatică americană la Bucureşti.

 

Evoluția scandalului

Laura Codruţa Kovesi a fost procuror general al României, în perioada 2006-2012 şi se află la conducerea DNA din mai 2013, iar mandatul său urma să se încheie în anul 2019.

În 22 februarie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de ”categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă. Decizia preşedintelui a fost contestată la CCR de către Guvern.

Pe 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Motivarea deciziei a fost publicată în Monitorul Oficial pe 7 iunie, din acel moment având carcater obligatoriu.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Energia vântului aduce magie de Crăciun: Exporturi record de curent electric pentru România

Conform datelor Transelectrica, zilele propice pentru producția eoliană au fost rare în 2024 România s-a bucurat de un surplus energetic semnificativ în dimineața zilei de...

Energia vântului aduce magie de Crăciun: Exporturi record de curent electric pentru România

Conform datelor Transelectrica, zilele propice pentru producția eoliană au fost rare în 2024 România s-a bucurat de un surplus energetic semnificativ în dimineața zilei de...

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...
Ultima oră
Pe aceeași temă