Curtea Constituțională (CCR) urmează să ia o decizie care va influența desemnarea noului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Pe 18 septembrie, magistrații CCR vor judeca noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004), analizând o contestație depusă de președintele Klaus Iohannis.
Noua lege prevede că președintele României poate refuza o singură dată propunerea pentru șefia DNA, făcută de ministrul Justiției. Legea în vigoare nu are o astfel de restricție, șeful statului putând refuza oricâte propuneri, cu condiția să prezinte motivele respingerii.
În ambele variante, este necesar, ca pas procedural, avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care are caracter consultativ. În mod previzibil, CCR va respinge contestația președintelui Klaus Iohannis. Și aceasta pentru că, în februarie anul acesta, CCR a respins o contestație similară depusă de liberali. „Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul Justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie“, a fost motivarea de atunci a Curții.
Calendarul validării Adinei Florea
După decizia CCR, șeful statului va avea la dispoziție zece zile pentru a promulga legea. ”Dacă preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”, prevede Constituția. Varianta reexaminării legii de către Parlament nu mai este valabilă, pentru că șeful statului a cerut deja o dată reexaminarea, dar majoritatea PSD-ALDE a păstrat varianta cu restrângerea puterilor prezidențiale. Pe scurt, sunt toate șansele ca noua lege să intre în vigoare înainte de începutul lunii octombrie.
Adina Florea, procurorul propus de ministrul Justiției pentru conducerea DNA, va fi audiată în Consiliul Superior al Magistraturii pe 27 septembrie. Avizul pozitiv sau negativ, împreună cu motivarea, trebuie transmis ministrului Justiției, Tudorel Toader, până pe data de 2 octombrie. După această etapă, propunerea pentru conducerea DNA va ajunge pe masa președintelui. Or, sunt mari șanse ca până pe 2 octombrie să fie în vigoare o nouă lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar șeful statului să poată refuza doar o singură dată propunerea făcută de ministrul Justiției.
Schimbarea legii va modifica radical raporturile dintre președinte și ministrul Justiției. Dacă noua lege intră în vigoare, președintele Klaus Iohannis nu va avea marjă de negociere – fie semnează pentru prima propunere, fie o respinge, dar în acest caz va fi obligat să o accepte pe cea de-a doua pe care i-o va trimite Tudorel Toader.
În trecut, atunci când președintele și ministrul Justiției proveneau din partide diferite, legea îi obliga, practic, la negocieri pentru stabilirea șefilor parchetelor. Așa s-a întâmplat în 2013, când președintele Traian Băsescu a făcut o înțelegere cu Victor Ponta, premier și ministru interimar al Justiției. Tiberiu Nițu, sprijinit de Ponta, a ajuns procuror general, iar Laura Codruța Kövesi, sprijinită de Băsescu, a preluat șefia DNA.
Proiect
Adina Florea este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Timp de mai mulţi ani, Adina Florea a condus Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, ulterior ocupând şi funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Adina Florea a scris în proiectul de management că Direcţia a desfăşurat în ultimii ani activitate de investigare în afara legii şi că încrederea în instituţie a fost diminuată din cauza încălcării principiilor de către Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA.
„Urmărirea penală e confidențială. Prin urmare, nu reprezintă un festival, un spectacol, ci implică destinele unor oameni și analizarea răspunderii penale a unor oameni. În multe cazuri România a fost condamnată la CEDO pentru nerespectarea prezumției de nevinovăție. Nu cred că e necesar să defilăm oameni în cătușe în fața televiziunilor. Această defilare nu a făcut bine nimănui“, a declarat Adina Florea.
