Ordonanţa de clasare a unui dosar care-l viza pe Klaus Iohannis a fost semnată de către Cristian Lazăr, procurorul-şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul General, şi nu de Augustin Lazăr, procurorul general. Între Augustin Lazăr și Cristian Lazăr nu există nicio legătură, doar o coincidență de nume de familie.
Informația a fost făcută publică de Horia Georgescu, fost șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI), instituție care depusese plângere împotriva lui Klaus Iohannis, pentru conflict de interese. De altfel, ulterior, ordonanța de clasare a fost publicată de siteul luju.ro și îi aparține lui Cristian Lazăr.
În momentul în care a anunțat că propune revocarea lui Augustin Lazăr din funcție, ministrul Justiției Tudorel Toader a precizat că la dosarul de candidat al Procurorului General s-a identificat o ordonanță de clasare pe care ”procurorul Lazăr” ar fi dat-o într-un dosar al președintelui Iohannis, care ulterior avea să îl numească în funcție. Augustin Lazăr a fost numit procuror general în 2016 de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției de atunci, Raluca Prună.
Contre între Lazăr și Toader
Procurorul general Augustin Lazăr susține că ordonanţa de clasare a dosarului a fost semnată de alt procuror şi că ministrul Justiţiei exploatează o eroare de grefă din martie 2016, pentru a manipula prin distorsionarea adevărului şi pentru o folosi drept motiv de revocare. Potrivit lui Augustin Lazăr, ”efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanţa emisă de procurorul şef adjunct de secţie Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Ordonanța de clasare ar fi ajuns la Ministerul Justiției, unde greșeala a fost sesizată și înlăturată. ”Printr-o adresă emisă, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că această ordonanţă de clasare, aparţinând altui procuror, nu s-a aflat în dosarul de candidatură”, a explicat Lazăr.
Ulterior, Toader a revenit, susținând în continuare că ordonanța de clasare se afla la dosarul candidaturii lui Lazăr. ”Simple precizări ! Nu a fost şi nu este nici o eroare referitoare la ordonanţa de clasare din dosarul de candidatură a lui A. Lazăr. Întrebarea mea era următoarea – cum se justifică o astfel de ordonanţă în dosar. În sfârşit aflăm şi «justificarea» – a greşit grefiera care a multiplicat lucrările acestuia”, a replicat Tudorel Toader.
Comportamentul ministrului Justiției în acest caz poate compromite întreaga procedura de revocare a lui Lazăr și poate să ofere președintelui Klaus Iohannis argumentul perfect pentru a nu emite decretul de revocare.
Scandal cu bătaie lungă
Potrivit legii privind statutul magistraților (303/2004) există trei motive legale pentru revocarea procurorului general: absența unui management eficient, existența unor sancțiuni disciplinare sau neîndeplinirea condițiilor de numire în funcție. În ceea ce privește managementul, procurorul general invocă în apărarea sa un raport al Inspecției Judiciare a cărui concluzie este că managementul a fost unul eficient. De asemenea, Augustin Lazăr nu a primit nicio sancțiune discplinară.
În aceste condiții, cea mai solidă bază pentru revocarea lui Lazăr era neîndeplinirea condițiilor pentru numirea în funcție. Or, și la acest capitol persistă neclaritățile, atât timp cât dosarul de candidatură al lui Lazăr din 2016 nu este public, iar Toader și Lazăr prezintă variante diferite.
În vara acestui an, Curtea Constituțională (CCR) a decis că, atunci când revocă sau nu un procuror șef, președintele României poate să verifice doar legalitatea demersului, nu și oportunitatea acestuia. În decizia care a vizat-o pe Laura Codruța Kovesi, Curtea a statuat că „Preşedintele României nu îşi asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică în sensul legalităţii desfăşurării procedurii care se finalizează cu decretul de revocare”, se precizează în motivarea deciziei. „De aceea, competenţa sa este de control al legalităţii măsurii, şi anume a propunerii de revocare, neputând invoca aspecte de oportunitate sau să realizeze el însuşi o evaluare a activităţii procurorului-şef / general, astfel cum s-a întâmplat în cazul de speţă”, potrivit sursei citate.
Klaus Iohannis poate invoca decizia CCR și să respingă cererea de revocare, pe motiv că nu se referă la niciuna din condițiile prevăzute de lege: absența unui management eficient, existența unor sancțiuni disciplinare sau neîndeplinirea condițiilor de numire în funcție.
Povestea lui Cristian Lazăr, procurorul care a închis dosarul lui Iohannis
Klaus Iohannis a semnat, pe 15 decembrie 2015, decretul de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General în cazul lui Cristian Aurel Lazăr. Pe 14 septembrie 2014, procurorul clasase o speţă care-l viza pe şeful statului.
Procurorul Cristian Lazăr a declarat, ieri, că el a semnat ordonanța de clasare dar acel document nu avea ce să caute în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr, precizând că persoana care a pus rezoluţia acolo trebuie să răspundă. Acesta susţine că a clasat acel dosar pentru că nu au fost găsite niciun fel de probe care să susţină acel denunţ. Procurorul a precizat, în ceea ce priveşte rezoluţia, că, prin acest act, a clasat plângerea unui petent, Marius Marinescu, făcută pe numele lui Klaus Iohannis. Prin acelaşi document, Cristian Lazăr a disjuns cauza cu privire la doi consilieri locali, Hans Klein şi Helmut Lerner, pentru conflict de interese.
Procurorul a mai menţionat că preşedintele Klaus Iohannis nu l-a favorizat în niciun fel pentru soluţia de clasare. ”Cu ce să mă favorizeze? Cu o funcţie pentru a cărei propunere nu o făcea el?”, s-a întrebat Cristian Lazăr, care precizează că a fost propus adjunct la Sectia de urmarire penală şi criminalistică la Parchetul General de fostul ministru Raluca Prună, cu avizul unanim al Secţiei de procurori a CSM. Anterior, Cristian Lazăr deținuse aceeași funcție, de procuror adjunct, dar cu statutul de procuror delegat, la propunerea fostului procuror general Tiberiu Nițu. Ulterior, fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc a propus numirea sa pe aceeași funcție. Inițial, procedura a fost amânată, ca efect al căderii Guvernului Ponta, dar propunerea a fost menținută și de Raluca Prună, ministru al Justiției în Guvernul Cioloș.
